Duminică, 24 August 2014 17:52

Blugi de marcă made in Moldova

Rusia a implementat, în mod unilateral, taxe vamale pentru importul unei întregi liste de produse din Republica Moldova. (Inclusiv și la mobilă și la părțile acesteia). Suplimentar, din 1 septembrie 2014, autorităților de stat ale Federației Ruse li se interzice să procure, prin procedura de achiziții publice, bunuri străine din industria ușoară, cu excepția țărilor Belarus și Kazahstan. În lista produselor interzise se includ țesături, materiale nețesute, îmbrăcăminte, încălțăminte, frânghii, hamuri pentru cai și cauciucul pentru talpă. În total, lista conține 18 elemente. Dat fiind faptul că destul de multe întreprinderi moldovenești își îndreaptă produsele spre piața rusească, această știre a alarmat industria ușoară autohtonă.

Ливиу БузаSRL Deliver – un joint venture moldo-rusesc, iar aproape întreaga producție a companiei este exportată în Rusia. Apropo de produse – acestea sunt blugi și cămăși pentru bărbați, sub marca „Westrenger", înregistrată în Moldova. Dacă, în perioada sovietică (existând cererea sporită pentru articolele realizate din denim), ar fi zis cineva că, vreodată, în republica noastră se vor coase articole din denim de clasă mondială, nu ar fi fost băgat în seamă. Cu toate acestea, este un adevăr: frumos, calitativ, luând în calcul tendințele modei și la prețuri accesibile – made in Moldova.
Această producție a fost creată în urmă cu patru ani, datorită investițiilor rusești, în mare. Sediul companiei „Western style" se află în Moscova (creează modelele de cămăși și blugi pentru bărbați, paleta de culori și se ocupă de vânzarea produsului final, în mare parte pe teritoriul Federației Ruse). Și s-a hotărât ca fabrica de confecții să fie deschisă în Chișinău, datorită participării Moldovei în zona de comerț liber în cadrul teritoriului CSI și, respectiv, datorită lipsei de taxe pentru articolele de îmbrăcăminte (5-10%) la importul lor în Rusia.
Începând de anul trecut, hainele cu brandul „Westrenger" au apărut și pe piața moldovenească , în rețeaua de supermarketuri „Linella", în cadrul proiectului „Din inimă – branduri de Moldova". Blugii costă 360 de lei, cămășile din bumbac – de la 150 de lei, iar cele din pânză de denim – 350 lei.
Conform spuselor directorului întreprinderii, Liviu Buza, fabrica nu utilizează materii prime furnizate (în această industrie acest fapt poate fi considerat a fi o adevărată realizare – nota redacției), importând personal țesăturile și accesoriile din China, Turcia, India. Джинсы5Reactivii pentru spălare, împreună cu tehnologia, au fost procurați din Germania, căci articolele finale (din material obișnuit și din denim) sunt spălate într-o încăpere specială, pentru ca pânza să devină mai moale, iar unor modele din denim li se aplică o „uzură" specială.
La fabrică lucrează 80 de persoane (la început au fost 20). În baza anunțului, veneau și cei care aveau specializarea de croitor/croitoreasă, dar și cei care erau mult prea îndepărtați de ea (chiar și profesori). Cu regret, în țara noastră este complicat să găsești croitori calificați și mecanici ai utilajelor de cusut, dat fiind faptul că, în cadrul colegiilor, ei sunt instruiți pe mașini învechite. Iar utilajele moderne de producție combină mecanica și electronica, de aceea sunt necesare cunoștințele în domeniul regulării părții electronice. Dar cum ar fi posibil așa ceva, dacă oamenii nu au văzut niciodată astfel de mecanisme? Din această cauză, pentru a înlătura problemele tehnice intervenite în funcționarea utilajelor importate, trebuie să fie chemați specialiști din România, iar ei, între timp, îi învață puțin și pe lucrătorii noștri.
În orice caz, defecțiunile continuă să apară, ceea ce se și întâmplă la toate fabricile, iar problema trebuie să fie soluționată la nivelul asociației profesionale APIUS. În principiu, s-ar putea ca, în cooperare cu alte companii, să fie chemați specialiști din străinătate, pentru organizarea cursurilor de formare profesională a personalului întreprinderilor care se ocupă de croirea și coaserea hainelor. Însă, cu regret, antreprenorii din țara noastră preferă să depășească personal greutățile, ceea ce e mult mai costisitor. Iar cei cărora le-a reușit să-și rezolve problemele nu-și împărtășesc experiența. Poate că ei își privesc colegii drept potențiali concurenți.

- Salariul pentru un croitor/croitoreasă este în jur de 3 mii de lei și depinde de productivitatea muncii (cantitatea operațiunilor efectuate, la un anumit preț), - spune Liviu Buza. – Conform legislației moldovenești, întreprinderea nu poate plăti mai puțin decât salariul minim garantat de stat – aproximativ 1800 lei, stabilit de către guvern în luna mai a anului curent. Dar chiar și acești bani omul trebuie să-i muncească, iar dacă el are o productivitate scăzută, atunci nu джинсы2ajunge nici la acest nivel. În Inspecția Muncii ni s-a recomandat să căutăm lucrători care corespund cerințelor profesionale. Cu toate acestea, din motive evidente, nimeni nu stă la coadă.
Trebuie să ne dezvoltăm din resurse proprii, dat fiind faptul că ratele dobânzilor la credite în băncile din Moldova sunt foarte ridicate – 10-14%. Ele nu oferă întreprinderii posibilitatea de a crește, pentru că profilul nostru de afacere nu ne permite să avem o marjă ridicată. Pe piețele de îmbrăcăminte din Europa și din CSI există un nivel de concurență foarte ridicat: dacă nu ai vândut produsul la prețul normal, la timp și având calitatea necesară, atunci zbori din rând. Însă noi nu trebuie să căutăm clienți, de acest lucru se ocupă sediul central din Moscova. Dar succesul activității lui depinde de a noastră: trebuie să ne încadrăm în preț, timp și conceptele de design, pe care le cere piața (paleta de culori, construcția, compoziția și textura pânzei etc). Mai mult, în această afacere există numeroase particularități, care complică viața. De exemplu, în Moldova, la importarea materiei prime trebuie să plătești în avans TVA-ul, taxele vamale și procedurile. În numeroase țări europene, TVA-ul și taxele pentru materia primă se achită după vânzarea producției finale.
În ultimul timp, au apărut dificultăți în legătură cu importul produselor noastre în Rusia. De fapt, era clar de la început că, după asocierea Moldovei cu UE și semnarea DCFTA, vom pierde zona de comerț liber cu Rusia. Deși încă nu există un embargo pentru importul hainelor (doar restricții privind achizițiile publice), barierele neoficiale pot fi observate, deja. În urmă cu două săptămâni am trimis în Rusia o mașină cu marfă, iar o săptămână și jumătate ea a stat la terminalul vamal. În fiecare zi apar proceduri noi de control. Înainte, totul era gata în două-trei zile. Cu toate acestea, nu cred că va fi introdus un embargo pentru hainele din UE, deoarece producătorii lor principali sunt China, Turcia, Pakistan, Bangladeș, India, iar țările europene sunt doar proprietare ale brandurilor.
Pot fi afectate doar Bulgaria, România, Slovenia, Ucraina și Moldova, țări unde există industrii de cusut.

Articol pregătit de MyBusiness.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика