CE 1160x100 4 2

Vineri, 04 Iunie 2021 09:18

Un leu din cinci, luat de la bancă, a fost pentru achiziţia de imobil

credit 0După criza bancară din anul 2014, creditele acordate de bănci s-au redus dramatic şi au atins minime istorice. Băncile au devenit mult mai atente în acordarea împrumuturilor pe fundalul condiţiilor mai riguroase impuse de Banca Naţională a Moldovei, dar şi a transparentizării acţionarilor. În anul 2020 portofoliul de credite acordat de bănci a ajuns la nivelul de dinaintea crizei bancare.

„După anul 2014, timp de trei ani şi jumătate, a fost înregistrată o scădere continuă, din contul agenţilor economici, cu aproape 18 miliarde de lei, a volumului creditelor oferite. Totodată, creditele acordate persoanelor fizice au înregistrat o uşoară creştere, dar nu au compensat prăbuşirea creditelor oferite agenţilor economici. Totodată, după februarie 2018, din 15,8 miliarde de lei, care a fost creşterea timp de trei ani şi jumătate a portofoliului de credite din sistemul bancar, 10 miliarde de lei au revenit persoanelor fizice, iar 5,8 miliarde de lei – persoanelor juridice”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă în analiza săptămânală, scrie capital.market.md.

Criza din 2014, oportunitate de creştere pentru bănci

În opinia economistului, după criza din 2014, care a afectat sectorul bancar, pentru sectorul nebancar a fost o oportunitate de creştere, din contul preluării cotei de piaţă de la bănci. Acesta s-a ridicat în 2019 la 20%, de trei ori mai mult decât avea în general. Însă în anul 2020 băncile au reuşit să recupereze o parte din cota de piaţă pierdută, iar creşterea volumului de credite oferite în anul 2020 se datorează exclusiv sectorului bancar şi faptului că cel mai mult au crescut în această perioadă creditele imobiliare. Unul din 5 lei oferit de către bănci în 2020 a fost dat fie unei companii de construcţii, fie unei persoane fizice, la luarea unui credit imobiliar.

În prezent, volumul de credite oferite este estimat la 58,8 miliarde lei. Cel acordat de către bănci se ridică la aproape 48 de miliarde de lei, restul – de către sectorul nebancar, care este format din companiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, companiile de leasing. Acestea, după criza din 2014, s-au pornit bine, deoarece Banca Naţională a Moldovei a fost foarte riguroasă, a înăsprit reglementarea băncilor, pentru a face ordine în sectorul bancar, astfel băncile au devenit foarte rigide în tot ceea ce înseamnă oferirea de credite. După 2018 băncile au constatat că cei mai buni clienţi pot fi persoanele fizice, care erau orientate spre a lua împrumuturi pentru consum, procurarea de imobil şi iniţierea unei afaceri, dar erau considerate şi cei mai buni platnici. Dacă în cazul persoanelor juridice creditele neperformante sunt la nivel de 10,15% chiar 20%, în cazul persoanelor fizice acestea sunt la nivel de 2-3%. Astfel, băncile, începând cu 2019-2020, au devenit agresive privind atragerea persoanelor fizice în calitate de client al lor. Au redus dobânda, au devenit deschise către cetăţeni şi în prezent asistăm la un atac al sectorului de creditare a persoanelor fizice, iar sectorul nebancar, cu dobânzile sale ridicate şi capacităţile reduse, în 2020 a cedat în faţa băncilor.

Creditele acordate – 28% din PIB

“Raportat la PIB, în 2014 a fost atinsă maxima istorică de aproape 39% din volumul de credite oferite. Pentru economii ca a R. Moldova, una slabă şi fragilă, se considera normal ca volumul de credite raportat la PIB să fie la nivelul de 60%. După aceasta, a avut loc o prăbuşire până în 2018, iar în prezent avem o uşoară recuperare, ne apropiem de 28% din volumul de credite oferite, raportat la PIB. Ca volum de bani am ajuns încă anul trecut la nivelul anului 2014, dar ca valoare reală, procesul de recuperare poate dura încă cel puţin 3-4 ani”, a mai spus Ioniţă.

R. Moldova a avut o scădere a portofoliului de credite bancare de trei ori în istoria sa. Criza din 1999, criza din 2009 şi criza din 2014. Cea mai lungă ca timp şi ca volum a fost criza din 2014, care a ţinut aproape trei ani şi jumătate, iar scăderea a fost de aproape 16 miliarde de lei. De la 48 de miliarde de lei în 2014 la 32 miliarde de lei în 2018, recuperarea a avut loc în cea mai mare parte din contul persoanelor fizice. Creditele oferite persoanelor juridice au scăzut de la 42 de miliarde de lei în 2014 la 24,4 de miliarde de lei în 2018, iar acum a crescut până la 30 de miliarde de lei. Însă, la valoarea reală comparativ cu PIB-ul, creditarea persoanelor juridice are nevoie de cel puţin 7-8 ani ca să se ajungă la nivelul din 2014.

Persoanele fizice, trag în sus băncile

Din 2014 şi până în prezent, potrivit expertului IDIS Viitorul, cei care au setat jocul în domeniul financiar au fost persoanele fizice, care aveau credite luate la nivelul de 10%, iar acum au ajuns la 40%. Dacă în 2014, volumul total de credite acordate persoanelor fizice doar din sistemul bancar era de 5,8 miliarde de lei, acum este de trei ori mai mare şi însumează 17,8 miliarde de lei.

Expertul mai susţine că după criza din 2014 a apărut neîncrederea cetăţenilor în tot ceea ce se întâmplă pe piaţa bancară şi a fost înregistrată cea mai puternică creditare în valută străină. Însă din 2018 şi până în prezent, în urma deschiderii către cetăţeni a sectorului bancar, acordarea creditelor în valută a atins cifra de 13,9 miliarde de lei, iar toată creşterea din ultimii trei ani şi jumătate a fost asigurată exclusiv de creşterea creditelor oferite în lei moldoveneşti. Rata dobânzii este mică, riscul valutar nu este foarte ridicat, astfel că leul moldovenesc a devenit valuta de circulaţie în R. Moldova, iar activitatea economică din ţară se concentrează pe leu.

80 de miliarde de lei din bănci stau neutilizaţi

Situaţia în R. Moldova, spune economistul, rămâne critică în ceea ce priveşte surplusul de lichidităţi. În prezent avem 31 de miliarde de lei surplus în sistemul bancar. Depozite sunt de 79 de miliarde de lei, credite acordate – de 48 de miliarde de lei. Însă, potrivit lui Veaceslav Ioniţă, BNM întreprinde acţiuni pentru a ameliora situaţia care, de la începutul anului 2021 faţă de anul trecut, s-a îmbunătăţit cu trei miliarde de lei. „Este o politică activă pe care o duce BNM, prin înăsprirea poziţiilor legate de depozitele în valută şi facilitatea creditelor în lei moldoveneşti. În felul acesta în câţiva ani problema legată de surplusul de lichidităţi se va rezolva”, afirmă expertul.

Un clasament al împrumuturilor arată că din anul 2018 până în prezent cele mai multe împrumuturi au fost direcţionate la procurarea şi construcţia de imobil, pentru consum, comerţ, agricultură, afaceri, industria productivă, APL.

În această perioadă, creditele nebancare oferite s-au menţinut la nivelul de 10,5 miliarde de lei. Cel mai multe le-au oferit companiile de microfinanaţare – 8,1 miliarde de lei, urmează companiile de leasing – 1,4 miliarde de lei şi asociaţiile de economii şi împrumut – 960 de milioane de lei. Veaceslav Ioniţă afirmă că dacă aceste instituţii nebancare nu vor deveni mai atente în relaţia cu clienţii, riscă să piardă piaţa, deoarece băncile foarte puternic atacă sectorul nebancar.

Economistul a mai precizat că în prezent rata de îndatorare a persoanelor fizice este egală cu 12,4% din PIB, de trei ori mai mult decât acum zece ani. Media europeană este 56%, iar cea regională variază între 16-18%. Astfel, moldovenii au un grad de îndatorare faţă de sistemul financiar, fie bancar sau nebancar, de aproape cinci ori mai mic decât media europeană şi cu 50% mai mic decât media regională.

„În următorii ani, sectorul nebancar trebuie să-şi rezolve problema legată de calitatea serviciului prestat, ca să nu fie nevoit să cedeze din piaţă. Sectorul bancar trebuie să fie mai departe agresiv, în sensul bun al cuvântului, în creditarea persoanelor fizice pe toate dimensiunile. Atât sectorul bancar, cât şi sectorul nebancar trebuie să vadă cum ar putea să-şi îmbunătăţească marketingul şi politicile”, a conchis Veaceslav Ioniţă.

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика