În luna ianuarie 2019, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 61,2%, comparativ cu 73,4% în luna decembrie 2018. În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a scăzut cu 20,7 milioane USD (-13,3%), iar cererea netă de valută din partea agenţilor economici a crescut cu 8,4 milioane USD (+3,9%), potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.

Urmare a cererii sporite de valută, BNM a intervenit cu vânzări de valută în sumă de 92,7 milioane USD pe piaţa interbancară locală.

În luna ianuarie 2019, leul moldovenesc s-a apreciat uşor, în valori medii, cu 0,5% în raport cu dolarul SUA, până la 17,1468 USD/MDL, comparativ cu 17,2264 USD/MDL în luna decembrie 2018. Potrivit valorilor de la finele lunii, moneda naţională s-a apreciat mai puţin – cu 0,2%. În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice, ponderea majoritară i-a revenit în continuare monedei unice europene (69,4%).

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că cererea de valută a depăşit oferta cu 74 milioane USD. Timp de trei ani oferta anua­lă de valută a depăşit cererea, chiar dacă în anumite luni cererea a fost mai mare. Totodată, surplusul de valută în aceşti 3 ani a ajuns, în luna octombrie, la 742 milioane USD.

În timp ce oferta de valută a rămas relativ stabilă la nivel de circa 2 miliarde USD anual, cererea a crescut de la 1,67 la 2,145 miliarde USD. În ultimele 3 luni, cererea de valută a fost cu 151 milioane USD mai mare decât oferta, dintre care 86 milioane doar în luna ianuarie.

Rezervele valutare ale BNM, cu 175 milioane USD mai mici faţă de ultimul record

După ce s-a accentuat cererea de valută şi BNM a fost nevoită să intervină pe piaţă, rezervele valutare s-au redus la începutul anului curent cu 130 milioane USD, iar de la maxima istorică din octombrie 2018, rezervele valutare ale BNM s-au redus cu 175 milioane USD.

“De obicei, rezervele se reduc în ajun de alegeri când creşte brusc cererea de valută, iar oferta rămâne relativ constantă. Această creştere de valută se explică prin câţiva factori, principalii fiind: 1) creşterea consumului populaţiei alimentat şi de credite de consum şi 2) înclinaţia agenţilor economici spre valută înainte de alegeri. Însă intervenţia BNM din ianuarie-februarie este una excesivă. Dacă analizăm atent evoluţia cursului valutar, atunci observăm că leul moldovenesc s-a apreciat faţă de coşul valutar EURO/USD până în august 2018, apoi a urmat o uşoară depreciere până în luna decembrie. Deprecierea în patru luni a constituit în total 4,4% sau mai puţin de 0,25% pe săptămână. Ritmul de depreciere este unul în limitele confortului psihologic al cetăţenilor”, constată Ioniţă.

Intervenţiile puternice ale BNM din acest an au schimbat trendul general şi leul moldovenesc înregistrează deja a 7-a săptămână o aprecie­re substanţială faţă de coşul valutar EURO/USD. În această perioadă leul s-a apreciat cu 1,3% faţă de coşul valutar EURO/USD.

Anume din aceste considerente BNM trebuie să aibă o politică mai relaxată faţă de cursul valutar, să intervină mai prudent pe piaţa valutară şi să asigure o stabilitate a cursului valutar, cu uşoare tendinţe de depreciere, fapt care ar salva din rezervele valutare ale BNM.

Consumul, alimentat de creşterea creditării

După o perioadă îndelungată din 2014 când băncile şi-au restricţionat volumul de creditare, în prezent, după stabilizarea ratei dobânzilor şi ieftinirea relativă a împrumuturilor, băncile şi-au dezgheţat portofoliile de credite. Însă împrumuturile sunt acordate cu precădere persoanelor fizice şi mai puţin businessului, care are nevoie de finanţare pentru a-şi dezvolta producţia şi creşte afacerile.

Ultimele date ale Băncii Naţionale privind creditarea arată că în luna ianuarie 2019, creditele noi acordate au constituit 2,1 miliarde lei, în creştere cu 24,7% faţă de luna ianuarie 2018. Ponderea creditelor acordate în monedă naţională a reprezentat 68,8%, a celor în valută – 31,2%. Volumul creditelor acordate în monedă naţională a constituit 1,4 miliarde de lei (-27,8% faţă de luna precedentă şi +38,8% faţă de ianuarie 2018).

Totodată, volumul creditelor acordate în valută recalculat în lei a constituit 662,55 milioane lei (-18,7% faţă de luna precedentă şi +1,9% faţă de luna ianuarie 2018). Cele mai atractive credite rămân cele de consum care sunt acordate pe termene de la 2 până la 5 ani (54,6% din totalul creditelor acordate), unde creditele acordate persoanelor juridice au deţinut ponderea de 40,7% din totalul creditelor acordate. Astfel, 58% din totalul creditelor acordate în monedă naţională – 612,2 milioane de lei, au fost destinate consumului.

Rata medie la creditele acordate în monedă naţională s-a micşorat cu 0,27 puncte procentuale (p.p.) comparativ cu luna precedentă. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 7,74%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 8,77%.

Rata medie la creditele acordate în valută s-a micşorat cu 0,18 p.p. comparativ cu luna decembrie 2018. Persoanelor fizice le-au fost acordate credite cu o rată medie de 5,55%, iar persoanelor juridice – cu o rată de 4,34%.

Comparativ cu perioada similară a anului precedent, ratele menţionate s-au diminuat (în monedă naţională cu -1,46 p.p., în valută cu -0,56 p.p.). Creditele în monedă naţională cu termene de la 2 până la 5 ani, fiind cele mai atractive în luna de raportare, au fost acordate cu o rată medie de 8,34% (persoanelor juridice – cu 8,77% şi persoanelor fizice – cu 7,55%).

De menţionat că cea mai mare rată medie la creditele acordate în monedă naţională a fost înregistrată la creditele cu termenul de rambursare de până la 1 lună (10,92%), unde persoanelor fizice li s-au acordat credite cu rata de 12,11%, iar persoanelor juridice – de 10,50%.

Potrivit lui Ioniţă, până în februarie 2018, volumul total de credite din sistemul bancar a cunoscut o scădere constantă exclusiv în baza reducerii de credite oferite agenţilor economici. Volumul total de credite s-a redus cu 14,8 miliarde lei, de la 47,2 miliarde lei la mijlocul anului 2014 până la 32,1 miliarde lei la începutul lui 2018. Această cădere se datorează exclusiv reducerii volumului de credite oferit agenţilor economici. Pe toată această perioadă, creditarea persoanelor fizice nu a avut de suferit. Însă acum asistăm la o înviorare a procesului de credite, care a crescut în 2018 cu 3,4 miliarde lei, dintre care mai mult de jumătate din această creştere revine unei singure bănci MAIB, care şi-a majorat portofoliul de credite cu 1,8 miliarde lei.

Totuşi, în 2018, surplusul de lichidităţi în sistemul bancar a atins cote maxime din toată istoria Republicii Moldova atât în valori absolute, cât şi în valori relative. Astfel, surplusul de lichidităţi a ajuns la 28,2 miliarde lei, ceea ce reprezintă 45% din totalul depozitelor. Acumulările masive de bani şi capacităţile reduse de oferire a creditelor a creat această anomalie şi a forţat BNM să sterilizeze o cotă record de 42,5% din totalul depozitelor atrase în lei şi a cheltuit pentru aceasta circa 600 milioane lei.

“Înviorarea procesului de creditare din 2018 marchează finalizarea crizei bancare care a durat cinci ani. În 2019 anticipăm o îmbunătăţire a raportului de credite raportat la PIB şi a raportului credite/depozite. Acest fapt va permite BNM să relaxeze politica monetară şi să reducă rezervele obligatorii care pentru ultima jumătate de an sunt la un nivelul record de la independenţă – 42,5%”, a precizat Ioniţă.

Victor URSU