În Moldova a fost dat startul unei etape noi și practice a activităților pentru dezvoltarea ecosistemului (unității funcționale a organismelor și a mediului de activitate) pentru sfera tehnologiilor informației (IT). Adică, din punct de vedere al sectorului IT, ecosistemul IT este destinat ”organismelor” din acest domeniu – companiilor și programatorilor. Cu alte cuvinte, se pune scopul creării în Moldova a habitatului pentru ramura IT în general, care ar atrage specialiștii IT din afara țării, la fel ca albinele la miere, iar pe de altă parte - talentele locale vor fi scutite de necesitatea de a căuta ”mierea” în alte țări.
Pentru a crea acest ecosistem, Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor (MTIC), cu susținerea Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova a lansat la începutul lunii august un concept, care peste 1,5 luni trebuie să ia forma unui plan de acțiuni cu rezultate bine definite.
Înțelegând perfect că Moldova nu are perspective să concureze cu "Silicon Valley" din toată lumea, conceptul este concentrat pe proiectele Start-up. În context, ministrul Vasile Botnari a accentuat că în lume sunt multe exemple similare (în special a fost menționat Skype și WhatsApp), când în câteva luni Startup-ul s-a transformat într-o afacere de miliarde. (Apropo, multor deputați care au pledat în Parlament pentru votul de neîncredere Guvernului, Premierul Pavel Filip le-a spus că economia Moldovei trebuie să fie dezvoltată după exemplul jocului Pokemon GO. ”Moldova trebuie să-și concentreze atenția pe astfel de domenii (jocuri și tehnologii IT), care sunt solicitate pe piața actuală”, a spus Premierul).
Domeniul IT demult a atras atenția conducerii țării din punct de vedere al uneia dintre locomotivele de dezvoltare economică. A fost creat programul de stat Moldova Digitală – 2020 și Strategia de creștere a competitivității domeniului IT, realizate de MTIC. De asemenea, este promovat proiectul de lege pentru crearea parcurilor IT virtuale, care prevede pentru rezidenții înregistrați aici, care se pot afla în orice colț al Moldovei, un impozit unic de 7%, scutirea de TVA și de taxele vamale la importul utilajului. Iar dacă facem o concluzie a evenimentului petrecut în aprilie, Moldova ICT Summit 2016, atunci domeniul tehnologiei informației este cea mai importantă ramură a economiei naționale.
Vasile Botnari a făcut publice mai multe cifre. Astăzi în Moldova sunt înregistrate peste 1100 companii IT, peste zece mii de specialiști care lansează produse pe piața internă în valoare de 22 mil. USD, iar pentru export – în sumă de 70 mil. USD. Totodată, potențialul pentru dezvoltarea ulterioară în Moldova, unde tradițional există o bază educațională solidă, așa cum arată practica mondială, inclusiv exemplul țărilor mici, este enorm.
Și, în sfârșit, au început discuțiile pentru crearea unui ecosistem pentru antreprenorii din domeniul IT, orientat în primul rând pe proiectele Start-up. Moldova nu este un pioner la acest capitol (și asta este un minus), dar poate folosi experiența țărilor, unde există programe de stat Start-up (Malaiezia, Chile, Belarus, Polonia, Danemarca, Lituania …) (și asta este un plus). Experții străini implicați cu suportul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova, au identificat pentru Start-up – Moldova trei componente de bază ale Conceptului: atragerea specialiștilor – Start-up Visa, atragerea finanțării și asigurarea unui mediu normativ și cu infrastructură.
Directorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova, Doina Nistor, spune că programatorii sunt oameni netoleranți la procedurile birocratice, inclusiv când vine vorba despre legalizarea lor într-o țară sau alta. Ei nu vor să se gândească la asta și merg acolo unde se pot înregistra ”cu un singur clic”. ”Start-up Visa este un program de stat, care spune: suntem deschiși și suntem dispuși să primim talente din alte țări, care pot obține foarte ușor viză și drept de muncă în țara noastră”. Aici urmează o muncă titanică cu Biroul de migrație, Agenția de Ocupare a Forței de Muncă etc. Dar pentru asta sunt atrași cu ajutorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova experți străini și locali, care trebuie să vină cu soluții pentru această problemă, luând în considerare experiența internațională, dar și specificul local.
A doua componentă (la fel de importantă ca apa și aerul în ecosistemul biologic) pentru mediul antreprenorial ar fi finanțarea. În cadrul Conceptului se propune identificarea tipului și mărimea finanțării care s-ar potrivi Moldovei.
”Analizăm câteva modele: de la susținerea Business-Angels până la fonduri investiționale mari. Business – Angels sunt investitorii comerciali interni, care au propria afacere, dar au bani liberi pe care independent sau împreună cu prietenii vor să-i investească în proiecte IT Start-up, un fel de club al investitorilor interni și primul la această etapă de creare. Or, asta este deja un indiciu de atractivitate a ramurii în general și a proiectelor Start-up, în particular”, spune Doina Nistor.
Expertul lituanian, Dovudas Varkulevičius, este specializat pe crearea condițiilor pentru atragerea fondurilor investiționale de difere tipuri. Exemplul Lituaniei, cu o populație de 3 mil. de locuitori, este relevant și pentru Moldova. În multe țări chiar Guvernul alocă anumite resurse (2-3-4-5-10 mil. USD), care sunt acordate fondului investițional cu condiția că și acesta va investi propriile resurse în dezvoltarea IT-StartUp din țară. (Apropo, banii Guvernului sunt identificați în bugetele de stat, în resursele creditelor internaționale, sau chiar de la donatorii internaționali).
Însă, atunci când proiectul depășește nivelul de Start-up și se transformă în ceva mai mare, în lume există mecanisme de atragere a fondurilor investiționale mai mari. Conceptul are menirea să descrie, în condițiile Moldovei, asemenea proceduri și să aprobe mecanisme, astfel ca ecosistemul IT să devină complex și pe viitor să nu se blocheze, pierzând timp și specialiști.
Ecosistemul prevede și un suport cu mai multe niveluri din partea statului (nu doar financiar) – de la simplificarea legislației fiscale, până la acordarea infrastructurii, a teritoriului pentru mediul de activitate, inclusiv, prin realizarea parteneriatelor publice – private, crearea parcurilor și a acceleratoarelor IT, etc. În Moldova au fost realizate multe inițiative pentru dezvoltarea sectorului IT (multe dintre ele cu susținerea USAID), care la fel ca și cărămizile au format fundamentul viitorului ecosistem IT: Start-up Weekend Moldova (http://www.up.co/communities/moldova/chisinau/startup-weekend/7124) , Generator Hub (http://www.hub.md/), Dreamups Innovation Campus (http://www.dreamups.com/), Tekwill (https://www.facebook.com/tekwill/), iHub…Ultimul proiect va fi lansat în luna septembrie curent. Dar, pentru ca sfera IT să obțină cu adevărat ”un habitat” în Moldova, mai urmează multe de făcut.
Se poate vorbi mult despre obiectivele pe care trebuie să le soluționeze în 1,5 luni Conceptul lansat, dar deja la jumătatea lunii septembrie, cu susținerea experților și cu participarea specialiștilor din sectorul IT existent, acesta trebuie să se transforme într-un proiect public cu descrierea pașilor făcuți pentru crearea Ecosistemului IT Startup-Moldova.
Nimeni nu are dubii că programul va fi creat, iar calitatea lui va depinde de interesul și activitatea business-ului local, al specialiștilor, experților și al autorităților.
Autoritățile declară despre interesul pe care îl au pentru acest proiect, dar guvernarea este marcată de evenimentele politice. În această toamnă, Moldova va trece prin perioada fierbinte a campaniei electorale și prin alegeri prezidențiale, care va mobiliza toate forțele partidelor politice din țară. Putem aștepta în aceste condiții o adoptare rapidă și realizarea programului Startup-Moldova?
Programatorii sunt oameni foarte capricioși, iar de cele mai multe ori nu-i interesează politica. Ei sunt ca niște peștișori care caută unde apa este mai curată, mai adâncă și mai puțini prădători. Țările stabile din punct de vedere politic nu doar că au înțeles demult necesitatea dezvoltării sectorului IT, dar au mers mult mai departe prin pași concreți în susținerea și dezvoltarea acestei ramuri. Analiștii spun că Moldova încă mai are șanse să devină unul dintre vagoanele locomotivei celei de-a patra revoluții industriale mondiale (Industria 4.0). Dar, cu fiecare lună (da, numărătoarea merge nu în ani, dar în luni) se apropie timpul când această locomotivă nu va mai putea fi ajunsă de țara noastră. // 04.08.2016 — InfoMarket.
