După ce ani la rând a fost sectorul vedetă al economiei românești, acum investitorii în energia verde încep să renunțe la proiectele dezvoltate pe plan local. Cauza: modificarea schemei de sprijin pentru energia verde.
Monsson Group, cel mai mare dezvoltator din domeniul eolian din Romania, cu un portofoliu de proiecte de peste 2.400 MW, a anunțat astăzi că a hotărât, împreună cu partenerii din proiect, demontarea turbinelor eoliene din CEE Târguşor, de 27 MW, din judeţul Constanţa.
Decizia celor două companii a fost luată în urma reglementărilor legislative adoptate de Guvern în ultimii doi ani şi a incertitudinii din piaţa de energie regenerabilă.
"Din păcate, schimbarea majoră a legislaţiei energiilor regenerabile nu mai permite proiectului să se mai încadreze în parametrii economici estimaţi iniţial, devenind nefezabil din punct de vedere financiar. Astfel, s-a decis demontarea turbinelor eoliene", a declarat, în comunicat, Sebastian Enache, Business Development Manager al Monsson Group.
Compania atrage atenţia asupra faptului că, deşi în Europa energia regenerabilă este prioritară pe agenda guvernelor, în România, aceasta a fost lăsată la urmă.
"Ne aflăm, astfel, în ipostaza total nedorită de noi de a fi generatorii unei noi premiere în România - şi anume să demontăm primele turbine eoliene, din cauza contextului economic nefavorabil. În aceste condiţii de piaţă, Monsson Group analizează decizia de a-şi reorienta investiţiile şi capitalul în alte ţări din Uniunea Europeană şi nu numai", afirmă Sebastian Enache.
Monsson Group, deținut de familia Muntmark, va demonta turbinele eoliene de la CEE Târguşor, însă va păstra intactă infrastructura parcului eolian şi staţia de transformare, o decizie în legătură cu viitorul investiţiei urmând să fie luată în câteva luni. Parcul eolian de la Târguşor are o capacitate totală de 27 MW, a fost instalat în 2012, dar nu a fost niciodată pus în funcţiune, pe fondul contextului legislativ nefavorabil investiţiilor în domeniu.
Monsson Group a investit în România peste 200 de milioane de euro, în construcția și operarea de parcuri eoliene și fotovoltaice. În prezent, Monsson Group desfășoară operațiuni în 20 de țări de pe patru continente. Proprietarul grupului, Emanuel Muntmark, împreună cu soția, Maria, și fiul Andrei, a dezvoltat o afacere importantă cu mori de vânt în Dobrogea, Monsson Group ajungând să vândă celor de la CEZ cel mai mare parc eolian onshore din Europa, de 600 MW. Emanuel Muntmark și familia se află pe locul 128 în TOP 300 Cei mai bogați români, cu o avere estimată la 46-48 milioane de euro.
La începutul lunii trecute, eprezentanţii asociaţiilor din domeniu anunțau într-un comunicat că menţinerea cotei de certificate verzi la un nivel foarte mic pentru al treilea an consecutiv reprezintă o lovitură de graţie pentru o mare parte dintre producătorii de energie din surse regenerabile.
Într-un prim demers comun de salvare a producătorilor din sectorul regenerabilelor, cele cinci asociaţii ce reprezintă industria energiei regenerabile reclamă, la unison, noua cotă anuală obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie. Această cotă care beneficiază de sistemul de promovare cu certificate verzi a fost stabilită de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei - ANRE, de 12,15% faţă de 17% cât era iniţial stabilit în Legea 220, în baza căreia toţi producătorii şi-au făcut planurile de afaceri. Menţinerea cotei la un nivel foarte mic pentru al treilea an la rând este lovitura de graţie pentru o mare parte dintre producătorii de energie din surse regenerabile', se arată în comunicatul comun remis de cele cinci asociații la începutul lunii iulie.
Semnal de alarmă
Reprezentanţii asociaţiilor din industria regenerabilelor semnalează că în ultimele luni au fost puşi în faţa unei situaţii fără precedent: pe Piaţa Certificatelor Verzi - PCV nu s-a tranzacţionat niciun certificat verde la ultimele două sesiuni de tranzacţionare şi susţin că principala cauză a acestei situaţii este reducerea cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare cu certificate verzi.
'Situaţia este alarmantă. Reducerea cotei în 2014 şi în 2015 şi menţinerea acesteia în continuare la un nivel scăzut de 12,15% faţă de 17% cât era stabilit în Legea 220, generează un excedent uriaş de certificate verzi care devin azi doar hârtii fără valoare. Această decizie, cuplată cu valabilitatea certificatelor verzi de 12 luni şi impozitarea certificatelor verzi la momentul acordării şi nu la momentul efectiv al vânzării înseamnă faliment iminent pentru marea parte dintre producătorii mici şi medii. PATRES a tras semnale de alarmă referitor la lipsa tranzacţiilor cu certificate verzi pe PCV, situaţie cu efecte deosebit de grave pentru o mare parte din investitorii în domeniul regenerabilelor', a afirmat Viorel Lefter, preşedintele Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile din România - PATRES.
La rândul său, Cătălina Dragomir, preşedintele Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (RWEA), menţionează că decizia ANRE de a ignora semnalele transmise de către piaţă şi de a menţine un nivel al cotei mult sub necesităţile economice ale producătorilor de energie regenerabilă 'creează un precedent periculos al cărui efect sunt convinsă că nu a fost evaluat corespunzător".
Bogdan Popa, preşedintele Asociaţiei Române pentru Microhidroenergie (ARmHE) consideră că reducerea cotei obligatorii de energie regenerabilă reprezintă o nouă lovitură pentru o industrie muribundă.
'Pentru producătorii de energie electrică în microhidrocentrale ce beneficiază de programul de susţinere cu certificate verzi, reducerea cotei obligatorii de energie regenerabilă de către ANRE ar echivala cu o nouă lovitură dată unei industrii oricum muribunde, având în vedere că aceasta se adaugă altor lovituri sub centură date de autorităţi în ultimii doi ani. Printre acestea nu putem să nu amintim: taxa pe stâlp aplicată fără norme de aplicare, chiriiile pe albie în extravilan la nivel de centrul Bucureştiului, taxa exorbitantă pe o apă care nu este consumată, ci doar utilizată, prin turbinare, aceasta nefiind afectată cu nimic', a explicat Popa.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA), Ciprian Glodeanu, susţine că pentru a putea rebalansa cu adevărat sectorul energiei regenerabile din România este 'imperios necesar' majorarea cotei anuale obligatorii, pentru a putea menţine o piaţă predictibilă, stabilă şi funcţională.
'Doar prin majorarea acestei cote va exista o reechilibare a pieţei de energie şi se va evita adâncirea pierderilor suferite de producătorii de energie regenerabilă, în special mici producători", a declarat Ciprian Glodeanu.
Şi Ilias Papagiorgiadis, preşedinte ARBIO, susţine că este nevoie să se crească substanţial cota anuală anunţată de ANRE, 'pentru a închide gaura existentă astăzi între cererea şi oferta certificatelor'.
'În condiţiile date, Asociaţiile din sectorul energiei regenerabile, ce reprezintă interesele producătorilor solicită, în mod imperios, în ceasul al doisprezecelea, autorităţilor responsabile să demareze un proces real de consultare care să conducă la luarea unor decizii corecte şi stabilirea unor mecanisme echitabile şi predictibile de piaţă pentru toţi participanţii la piaţă. Asociaţiile din sectorul regenerabilelor susţin identificarea acelui punct de echilibru pentru cotă, care să fie suportabil pentru consumatorul final, dar în acelaşi timp să nu împingă investiţiile deja realizate în domeniu (în valoare de peste 7 miliarde de euro) spre un faliment cert', se menţionează în comunicat.
În primele șase luni ale acestui an, consumul de energie electrică a scăzut cu 4,9% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, ajungând la 23,55 TWh. Producția realizată în primul semestru a fost mai mare cu 1,6% față de aceeasși perioadă a anului trecut, mai mult de o treime fiind produsă în termocentralele clasice. Acestea au produs 12,04 TWh în scădere cu aproape 10% față de energia totală produsă în ianuarie-iunie 2014.
O contribuție semnificativă la creșterea producției totală a revenit centralelor eoliene, care în primul semestru au produs 3,04 TWh, cu aproape 26% mai mult decât în perioada ianuarie-iunie 2014.
Anul trecut parcurile eoliene au înregistrat o producție brută de energie de 6,2 TWh, cu circa 32% mai mult decât în anul 2013 și de peste cinci ori mai mult față de anul 2011, conform datelor centralizate de Transelectrica și remise revistei CAPITAL.
În toamna anului trecut, ministrul mediului de la acea dată Attila Korodi declara, , în cadrul Conferinţei Ministeriale organizată la Viena de Iniţiativa Central Europeană, că România se situează pe locul 10 mondial în privinţa potenţialului de surse regenerabile, iar în următorii 20 de ani vor intra în economie 4,5 miliarde de euro din funcţionarea parcurilor eoliene.
"În anul 2012, aproape 23% din consumul brut de energie al ţării noastre provenea din surse regenerabile. Creşterile ponderii energiei verzi livrate în sistemul naţional au cunoscut o evoluţie spectaculoasă an de an, astfel că, la finalul anului 2013, ponderea surselor regenerabile în consumul de electricitate a ajuns la 40%. Dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile în România a plecat de la două premise favorabile acestui domeniu: pe de-o parte ţara noastră are un potenţial al surselor de energie regenerabilă care a făcut ca experţi mondiali să plaseze România pe locul 10 în lume, în clasamentul ţărilor celor mai atractive pentru investiţii în energia vântului şi locul 13 în lume la capitolul potenţial total al surselor de energie regenerabilă. Dincolo de acest potenţial România a găsit soluţii pentru investitori stabilind o schemă naţională de sprijin, care a generat dezvoltarea cu paşi repezi a acestui sector", a afirmat Korodi.
