Antreprenorul Mircea Tudor se pregăteşte să devină, din inovator de profesie, industriaş elveţian.
Mircea Tudor se află de 20 de ani într-o situaţie aparent paradoxală: a fondat un IMM care se ocupă de scanarea radioactivă, domeniu rezervat anterior giganţilor din industria tehnologică. După ce a convins toată lumea, Mircea Tudor se pregăteşte să devină, din inovator de profesie, industriaş elveţian.
A fondat în urmă cu două decenii singurul IMM din lume care activează în domeniul tehnologiilor de scanare radioactivă, a câştigat de două ori Marele Premiu al Salonului de Invenţii de la Geneva, iar acum se pregăteşte să lupte pentru titlul de cel mai bun antreprenor din lume. Antreprenorul-inventator Mircea Tudor a mizat pe inovaţie, o carte riscantă, la începutul anilor '90, dar valoroasă. A înţeles mai devreme direcţia în care merge lumea, a gândit şi a realizat ceea ce alţii poate nu au avut curaj, încercând să remodeleze peisajul tehnologiilor de scanare, iar apoi a intrat în competiţie cu giganţi din concerne multinaţionale. Mircea Tudor va reprezenta România în vara acestui an la Monte Carlo în competiţia mondială EY World Entrepreneur of The Year, competiţie printre ai cărei câştigători se numără antreprenori din toată lumea care au schimbat paradigma industriilor în care operează şi au impus noi standarde.
Mircea Tudor a lucrat la Centrala de Construcţii Căi Ferate (un colos înainte de 1989), a făcut presă scrisă şi televiziune în primii ani după Revoluţie, a fost cel mai mare distribuitor din România de alarme auto, pe care le importa din Coreea, şi ulterior a trecut la proiecte complexe de cercetare şi inovare prin firma MB Telecom înfiinţată în 1994, dar a ajuns la profit doar în 2008. Numai în cercetarea şi producţia scannerului de camioane Roboscan au fost investite 6 milioane de euro.
Scannerul cumulează pe o platformă unică tehnologii complexe din fizica nucleară, electronică, informatică, software dedicat, telecomunicaţii, mecanică, hidraulică, pneumatică şi aşa mai departe.
Inovaţia cere multă răbdare şi mulţi bani investiţi, iar câştigul nu vine imediat, afirmă Mircea Tudor: „Că inovarea nu aduce profit rapid este foarte adevărat. Drumul de la idee la concept, la validare, la modelul experimental şi prototip este foarte lung şi îi sperie pe mulţi. Dar există un revers al medaliei: după finalizarea proiectului, nu există limită de profit. Dacă investeşti într-un hotel, există un nivel maxim al profitului pe care îl poţi obţine. În inovaţie, dacă ai şansa să găseşti filonul de aur, investiţia se poate întoarce de zeci de mii de ori în timp. Trebuie să te diferenţiezi de ceilalţi, să evadezi din plutonul «me too», să găseşti o cale pe care ceilalţi nu au curajul sau nu au inspiraţia să meargă“.
Mircea Tudor a gândit două sisteme de securitate revoluţionare, respectiv primul scanner mobil robotizat din lume pentru camioane şi primul scanner pentru avioane din lume. Dar rezultatele nu au venit peste noapte. Drumul de la o idee bună la o invenţie brevetată, la o afacere sustenabilă, este de multe ori anevoios, presărat cu multe obstacole, financiare, fiscale, birocratice sau de altă natură. „Cea mai mare dificultate în orice iniţiativă privată este capitalizarea în faza de început, când nimeni nu are încredere în tine. Eu am vândut casa, am cumpărat o locuinţă mai mică, iar suma de 50.000 de dolari am investit-o în afaceri. Să intri în afaceri vânzându-ţi casa este un act de sinucidere. Am încercat multe experienţe. În cele din urmă am hotărât să revin în matca mea professională: tehnologia. Treptat, lucrurile au început să se aşeze, să intre pe un făgaş normal“, povesteşte Mircea Tudor.
MB Telecom a implementat proiecte integrate de securizare a frontierelor în România, Letonia, Dubai, Mozambic şi Franţa, totalizând afaceri de peste
60 de milioane de euro în ultimii 10 ani. A avut discuţii cu reprezentanţi guverna-mentali şi privaţi din SUA, Brazilia, Mexic, Ecuador, Tanzania, Gabon, Arabia Saudită, Australia, Emiratele Arabe Unite şi alte state pentru implementarea unor proiecte de securizare de mare complexitate, fiecare având o valoare de ordinul milioanelor de euro. „Avem dialoguri deschise cu 70 de potenţiali parteneri din 70 de ţări“, spune Mircea Tudor, care va putea onora toate contractele odată cu atingerea capacităţii maxime de producţie la fabrica din Elveţia pe care o construieşte şi care este destinată producţiei scannerelor pentru avioane.
Mircea Tudor spune că a investit 2 milioane de euro din totalul de 45 de miliaone de euro necesar pentru fabrică, dar deţine 99% din acţiuni, „restul simbolic fiind deţinut de cantonul Berna, deoarece statul elveţian a investit cea mai mare parte“. Linia de producţie din Elveţia va ajunge în cinci ani la capacitatea maximă de 75 de scannere pe an. În fabrica de la Otopeni, compania poate produce aproximativ 12 scannere pentru camioane pe an.
Preţurile scannerelor sunt de 1,5 milioane euro pentru camioane,
3 milioane de euro pentru avioane civile şi 5 milioane de euro pentru avioane militare. În cinci ani, grupul de firme condus de Mircea Tudor are ca obiectiv strategic să plaseze câte un scanner de avioane în 500 de aeroporturi din lume, ceea ce va genera o cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro, iar peste 10 ani Mircea Tudor speră ca reglementările internaţionale în securitatea aviatică să adopte proceduri noi de scanare obligatorie a avioanelor, conform precedentului scanării obligatorii a bagajelor.
Deşi a depăşit stadiul de antreprenor la început de drum, Mircea Tudor pledează în continuare pentru antreprenoriat: „Antreprenorii sunt sângele economiei. Nu se poate imagina o ţară, o economie fără antreprenori. Antreprenorii stimulează inovaţia şi crearea de locuri de muncă. Antreprenorii sunt printre puţinii actori economici care au continuat să facă angajări chiar şi în anii de criză economică, investesc pe plan local, plătesc taxe şi susţin cresterea economică dintr-o ţară“.
Accesul la finanţare rămâne în continuare o provocare majoră pentru dezvoltarea antreprenoriatului în România. Totodată, majoritatea antreprenorilor români cred că cele mai mari obstacole în crearea şi în dezvoltarea unei firme sunt incertitudinea fiscală, birocraţia şi nivelul taxelor, după cum reiese şi din studiul EY „Antreprenorii vorbesc: Barometrul antreprenoriatului românesc“. Iar relaţia dintre antreprenori şi guvern rămâne esenţială, aminteşte Mircea Tudor. Sumele mici alocate din buget pentru cercetare şi inovare continuă să reprezinte o problemă importantă în România. Comparativ cu Japonia sau Coreea de Sud, care au avut perioade când alocau cercetării şi 8% din buget, sau Franţa, care a alocat circa 3%, în România procentul alocat este sub 0,2%.
Dacă un antreprenor atinge masa critică trebuie automat să iasă în piaţa internaţională, altfel se sufocă, susţine Mircea Tudor. Dar, pentru ca o companie să reuşească să vândă în afara ţării şi să devină cunoscută, este nevoie de promovarea produselor pe pieţele externe. „Am avut foarte mari dificultăţi în afirmarea pe piaţa mondială. Este dificil să promovezi produse de înaltă tehnologie realizate de o firmă mică dintr-o ţară mică. Piaţa de securitate este puternic dominată de lobby. Avem un gol uriaş. Concurăm cu giganţi, cu concerne multinaţionale. Dar începem să ne facem auziţi. Noi, ca firmă, şi în general economia naţională, nu avem nicio şansă izolaţi de restul lumii. Avem însă avantajul de a fi creativi şi astfel putem să surprindem lumea cu ideile soluţiile şi produsele noastre.“
Grupul de firme şi Centrul de Cercetare Aplicativă Interdisciplinară, precum şi firmele atrase de Mircea Tudor în Clusterul Industriei de Securitate pe care l-a iniţiat derulează numeroase proiecte de cercetare aplicativă în securitate aviatică, securitate bancară, dezvoltarea de tehnologii medicale, metalurgie şi altele, dezvoltând în acest fel o industrie ori-zontală nouă pentru economia României şi cu înalt potenţial de competitivitate pe o piaţă globalizată. Printre proiectele lor se numără primul aparat de radiologie universală produs în România, un aparat laser pentru diagnosticarea şi tratamentul unor forme de cancer, un dispozitiv pentru extruziunea controlată a metalelor, dispozitive medicale pentru persoanele cu deficienţe de vedere şi de locomoţie şi nu în ultimul rând un scanner pentru aviaţia militară.
http://www.businessmagazin.ro/
