Rusia vrea să sporească influenţa rublei la nivel internaţional şi să-şi transforme moneda în valută de rezervă în încercarea de a-şi reduce dependenţa de dolar, dar experţii spun că ţara pur şi simplu nu este pregătită pentru aşa ceva, scrie The Wall Street Journal.
Moneda de rezervă este o monedă în care guvernele îşi ţin o mare parte din rezervele valutare şi care este folosită frecvent în tranzacţiile internaţionale.
Pentru ca moneda unui stat să devină monedă de rezervă, statul respectiv trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: să aibă o economie stabilă, inflaţie predictibilă, o piaţă financiară şi a datoriilor dezvoltată şi ca politica sa externă să fie recunoscută la nivel internaţional.
La sfârşitul lunii aprilie, după ce Occidentul a impus sancţiuni Moscovei ca răspuns la anexarea Crimeei, guvernul rus a declarat că lucrează îndeaproape cu companiile orientate spre export pentru a schimba moneda în care încheie tranzacţii internaţionale din dolar în rublă. Iar în iunie Moscova a spus că a găsit un partener internaţional gata să o ajute să îşi diminueze dependenţa de dolari, acceptând tranzacţii în ruble: Coreea de Nord.
Fondul Monetar Internaţional a estimat în aprilie că economia mondială va creşte cu 3,6% anul acesta, dar a avertizat că inflaţia slabă este unul dintre principalele riscuri pentru atingerea ţintei de creştere.
Este improbabil ca Rusia să aibă o inflaţie slabă anul acesta, aşteptările fiind ca preţurile de consum să crească cu cel puţin 6% în 2014. Banca centrală estimează că economia Rusiei va avansa cu 0,5% anul acesta.
Tensiunile politice puternice cu Occidentul legate de criza din Ucraina reprezintă o altă problemă privind folosirea pe scară mai largă a rublei.
După ce un expert a adus critici în Parlament legate de fezabilitatea transformării rublei în monedă de rezervă, şeful Comisiei privind Pieţele Financiare din Parlament a cerut părerea altor specialişti. Reprezentanţii companiilor şi ai grupurilor de lobby au spus că se indoiesc că planul Kremlinului va avea succes.
Alexei Mamontov, preşedintele Asociaţiei Valutare Internaţionale de la Moscova, a spus că discuţiile despre transformarea rublei într-o monedă internaţională nu se justifică. „Acestea reflectă o concentrare pe proiecte iluzorii, care înlocuiesc adevăratele obiective", a spus Mamontov.
Ideea de a folosi rubla în relaţiile comerciale internaţionale a fost promovată pentru prima dată în urmă cu zece ani şi a câştigat mai multă susţinere după 2008, când Rusia a vehiculat ideea de a transforma Mosova într-un centru financiar global. Rusia doreşte de multă vreme să sporească importanţa rublei ca monedă folosită în comerţul internaţional şi ca potenţială monedă de rezervă, alături de dolarul american, de euro şi de lira sterlină. Recent ideea a primit un nou impuls datorită planului de a mări autosuficienţa Rusiei.
Reprezentanţii băncii centrale a Rusiei care au luat parte la discuţii nu au comentat pe această temă, iar oficialii din ministerul de finanţe, care şi-au anunţat prezenţa, nu au participat la discuţii.
Mamontov a comparat sporirirea importanţei rublei la nivel mondial cu construirea unei aeronave de ultimă generaţie - durează mai multe zeci de ani. Un alt obstacol în calea transformării rublei în monedă de rezervă este lipsa de coordonare dintre politica externă şi situaţia economică internă, spune Evgheni Nadorşin, director general al conglomeratului rus Sistema.
Sondajele arată că susţinerea pentru preşedintele rus Vladimir Putin a sărit până la niveluri record după anexarea Crimeei, dar anexarea a condus la un exod masiv de capital din Rusia. Doar în primul trimestru din 2014 Rusia a pierdut mai mult de 60 de miliarde de dolari sub formă de ieşiri de capital, aproape la fel de mult cât ţara a pierdut în întregul an 2013.
Exodul de capital a fost determinat în principal de graba companiilor şi a persoanelor fizice de a scăpa de rublă, care a atins minime istorice la începutul lunii martie. Acest lucru indică nivelul scăzut al încrederii investitorilor în rublă, una din cauzele accelerăriiinflaţiei anuale la 7,6% în mai, mult peste ţinta de 5% a bănciii centrale.
„Atât timp cât există aşteptări de devalorizare în economie, moneda (rusească -n.red.) nu va prezenta interes ca monedă de rezervă", a declarat Nadorşin, fost consilier al ministerului economiei.
Dmitri Tarasov, şeful departamentului de previziuni şi analiză din cea mai mare bancă rusească Sberbank, susţine argumentele în defavoarea folosirii rublei în comerţul internaţional.
El spune că dacă Moscova va continua să folosească rubla în tranzacţiile internaţionale, acest lucru nu va face decât „să sporească numărul de tranzacţii de conversie". VTB, a doua mare bancă a Rusiei, a sprijinit în repetate rânduri ideea încheierii tranzacţiilor internaţionale în ruble.
În încercarea de a fi mai puţin dependentă de dolari, Rusia efectuează o parte din tranzacţiile sale comerciale cu China în yuani. Mamontov spune că discuţiile despre folosirea rublei ca monedă internaţională sunt „îngrijorătoare" pentru partenerii comerciali ai Rusiei, care au început deja să caute alternative la energia rusească.
„Să intri în clubul monedelor de rezervă este ca şi cum ai intra în clubul ţărilor care deţin arme nucleare", a spus Mamontov, adăugând că o astfel de mişcare ar introduce Rusia într-un mediu internaţional extrem de competitiv.
