Optimismul legat de ieşirea zonei euro din criză este exagerat, iar băncile ar putea provoca o nouă criză a datoriilor suverane anul acesta, în timp ce economia globală nu va fi în siguranţă până în 2020, sunt avertismentele care au ieşit în evidenţă la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Preşedintele Băncii Centrale Europene Mario Draghi a avertizat, la Davos, asupra optimismului exagerat legat de revenirea din criză a economiei zonei euro, subliniind că există încă riscuri semnificative. „Vedem semnale încurajatoare şi primele semne ale revenirii economiei din zona euro, dar această revenire este încă slabă şi inegal distribuită", a spus Draghi într-un interviu acordat publicaţiei elveţiene Neue Zuercher Zeitung. El a avertizat că „riscul de a regresa este mare", dar a asigurat că nu este foarte îngrijorat în ceea ce priveşte riscurile deflaţioniste sau inflaţioniste.

Pe un ton mai pesimist vorbesc şi alţi experţi din domeniul financiar-bancar prezenţi la Davos, care spun că în Europa criza nu a luat sfârşit şi avertizează că zona euro este prinsă în capcana datoriilor şi a creşterii economice anemice şi riscă să rămână în urma Statelor Unite şi a Chinei.

Europa ar trebui reconsiderată de acum înainte o ţară emergentă şi nu o economie avansată de acelaşi calibru cu SUA sau Japonia, consideră Christophe de Margerie, CEO al grupului petrolier francez Total, citat de La Tribune.

Axel Weber, fostul şef al Bundesbank: „Europa este ameninţată. Sunt încă foarte îngrijorat"

Axel Weber, fostul şef al băncii centrale a Germaniei, Bundesbank, iar în prezent preşedintele băncii elveţiene UBS, apreciază că zona euro s-ar putea confrunta cu o nouă criză a datoriilor în acest an, potrivit The Telegraph.

„Europa este ameninţată. Sunt încă foarte îngrijorat. Condiţiile de pe pieţe s-au îmbunătăţit, dar nu şi situaţia economică a multor ţări", a spus Weber. El a demisionat în 2011 de la conducerea Bundesbank şi din funcţia de membru al consiliului guvernator al BCE după dispute privind măsurile de soluţionare a crizei datoriilor din zona euro. Weber ocupă în prezent o poziţie în boardul Institutului de Finanţe Internaţionale, cel mai puternic grup de lobby pentru bănci. Potrivit bancherului, testele de stres aplicate de BCE băncilor din zona euro anul acesta riscă să declanşeze o nouă criză a datoriilor suverane, reaprinzând pro­blemele în ţările Europei mediteraneene. „Mă aştept ca unele bănci să nu treacă testele de stres în pofida presiunii politice. Cum acest lucru devine evident, vor fi reacţii financiare în pieţe", a subliniat Weber. Testele de stres „ar putea genera noi temeri legate de bănci" şi pot reapărea riscuri în cazul statelor care vor fi nevoite să recapitalizeze băncile aflate în dificultate, a explicat acesta, citat de Irish Times.

Testele de stres şi alegerile europarla­mentare din acest an sunt printre pricipalele riscuri care ameninţă economia zonei euro, consideră Weber. El le-a transmis liderilor europeni să nu îşi facă iluzii sau să se culce pe o ureche privitor la revenirea eco­nomiei. „Lucrurile par mai bune decât sunt în rea­litate. Revenirea este prea slabă pentru a crea locuri de muncă. Nu vorbim despre îmbunătăţirea situaţiei: creş­terea economică, locurile de muncă şi PIB-ul sunt într-o situaţie cu mult mai proastă decât înainte de criză."

Sir Martin Sorrell, reputat om de afaceri britanic şi CEO la grupului WPP, una dintre cele mai mari companii de servicii de publicitate şi relaţii publice din lume, consideră că, din punctul de vedere al revenirii economice, se desprind „două Europe: Europa de Vest şi Europa de Est". „Sunt foarte optimist în ceea ce priveşte Europa de Est", spune el, evidenţiind Ger­mania, Polonia şi Rusia ca lideri ieşiţi din criza financiară globală.

În ceea ce priveşte economia globală, Martin Senn, CEO al companiei de asigurări elveţiene Zürich Insurance, avertizează că, în pofida optimismului afişat riscuri încă există. Senn a declarat pentru CNBC că „ignoranţa din sectorul public" şi evenimentele politice, cum ar fi alegerile care vor avea loc în 40 de state la nivel global anul acesta, sunt riscurile majore care planează asupra economiei mondiale.

Kennet Rogoff: „Punerea în circulaţie a euro a fost o greşeală imensă"

Economistul Kennet Rogoff, profesor la prestigioasa universitatea americană Harvard, consideră că punerea în circulaţie a euro a fost o „greşeală imensă", o decizie luată prea devreme, iar acum zona euro are nevoie de „o uniune fiscală şi de un fond unic de rezoluţie bancară pentru a putea funcţiona".

Liderii uniunii economice şi monetare refuză însă să facă acest pas, a subliniat el. Referindu-se la şomajul ridicat din zona euro, el a avertizat că Europa risipeşte „puţinele resurse" de tineri, atât de necesari pentru a revigora o populaţie care îmbătrâneşte împingând Europa spre o criză demografică.

Antony Jenkins, CEO al Barclays: Mai sunt lucruri de făcut. atenţia nu trebuie îndreptată doar asupra băncilor

Antony Jenkins, CEO al băncii britanice Barclays, prezent la Davos, atenţionează că economia mondială nu va fi pe deplin la adăpost de o nouă criză financiară înainte de 2020, subliniind că pericolele nu vin doar din sistemul bancar.

În ciuda reglementării tot mai puternice a sistemului bancar, au rămas multe de făcut, iar atenţia nu trebuie îndreptată doar asupra băncilor, a spus el.

„Este foarte greu să susţii că sistemul financiar nu este mai sigur decât era în 2008. Întrebarea este cu cât este mai sigur", a continuat Jenkins, subliniind că „mai este mult de lucru şi că procesul nu se va încheia mai devreme de sfârşitul acestui deceniu", când „vom putea spune că am atins acel punct în care siguranţa şi soliditatea sistemului versus capacitatea lui vor ajunge la echilibru".

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 24.01.2014