Programul pentru Reforme Structurale în Moldova, finanțat de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), a prezentat primul studiu de evaluare cuprinzătoare a coridoarelor comerciale ale Moldovei. Evaluarea coridoarelor comerciale (ECC) are drept scop măsurarea performanțelor coridoarelor, identificarea blocajelor și constrângerilor și definirea soluțiilor pentru îmbunătățirea performanțelor coridoarelor, care, la rândul lor, vor facilita schimburile comerciale.
ECC include o serie de recomandări și acțiuni strategice pentru Guvernul Republicii Moldova, care vizează facilitarea comerțului internațional de-a lungul rutelor existente folosite de comercianții moldoveni.
De ce primul proiect vizează studierea coridoarelor comerciale? La această întrebare a răspuns directorul programului USAID pentru Reforme Structurale în Moldova Douglas Muir.
”În anul 2017 Moldova a ocupat locul 111 din 137 de țări în raitingul calității infrastructurii de transport, publicat de Forumul Economic Mondial. Iar cea mai populară, infrastructura drumurilor, a obținut 2,5 din 7 puncte. Acest fapt a plasat Moldova pe locul 132 din 136 de țări în anul 2016 și pe locul 128 din 137 de țări în 2017”, - a spus Douglas Muir. După a continuat: ”Transportul rutier este implicat în comercializare a 71% de mărfuri. Și mulți consideră, că anume drumuri rele aduc cele mai multe dezavantaje Moldovei în acest domeniu. De fapt, țara se confruntă cu probleme mai serioase”.
Aici sunt incluse și coridoare comerciale, care fac legătura dintre Republica Moldova și Europa prin România.
”România este nevoită să fie bariera în contrabanda de țigări, droguri și alte mărfuri ilegale în UE”, - a spus Muir. ”Astfel, atenție maximă trebuie să fie acordată, în primul rând, punctelor de trecere a frontierei dintre Moldova, România și Ucraina, care este al doilea stat-vecin al Republicii”.
Transnistria și porturile fluviale/maritime reprezintă o altă problemă complexă. Conform studiului FEM menționat anterior, infrastructura portuară a Republicii Moldova a obținut 2,2 din 7 puncte în anul 2016 și 2,4 puncte în 2017.
”Transportul aerian este cel mai scump. Iar cel mai lent – feroviar (și maritim). Transportul auto, la fel, este mai scump decât ar putea fi, mai ales în perioada concediilor. Și prea mult timp se pierde la granițele Moldovei”, - a precizat specialistul în logistică al companiei Nathan Associates (care implementează în Moldova Programul USAID pentru Reforme Structurale) Kristen Harpens.
Mai mult de 67% din volumul total al exporturile Moldovei este îndreptat către UE. În acest sens, cel mai des sunt traversate doar două puncte de trecere a frontierei – Leușeni-Albița (23% din volumul total de mărfuri) și Sculeni-Sculeni (12%). Comercializarea prin Ucraina e mai uniformă: 11% revin pentru punctul de trecere a frontierei Otaci-Mogilev-Podolski, 10% pentru Tudora-Starokazacie și 6% pentru Giurgiulești-Reni.
”În rezultat, la punctul Leușeni-Albița camioanele sunt uneori nevoite să stea în rând timp de 1-3 zile”, - a spus Kristen Harpens. ”Iar timpul mediu de traversare a acestui punct este de 1032 minute. Între timp, traversarea frontierei moldo-române durează, în mediu, 380 de minute. Studiul, realizat în anul 2016 la 23 puncte de trecere a frontierei UE cu statele în afara Uniunii, arată timpul mediu de traversare de 23,8 minute”.
”Ideea e foarte simplă”, - a continuat subiectul vice-președintele Nathan Associates Paul E. Kent. ”Cheltuielile suplimentare, suportate de participanții activității economice externe din cauza unei organizări slabe ale căilor comerciale existente, cauzează reducerea competitivității mărfurilor. Timpul pierdut la frontiere încetinește viteza de circulație a banilor, duce la pierderea produselor ușor alterabile sau încălcarea programului de furnizare a pieselor pentru industria automobilelor. Toate acestea reprezintă pierderi directe”.
Domnul Kent a atras atenție asupra faptului, că operațiunile de export și import și activitățile logistice conexe, afectează direct sau indirect multe ramuri ale economiei naționale. Drept rezultat, sunt afectate și impozitele, care vin la bugetul de stat și alte bugete.
Vice-directorului Programului USAID pentru Reforme Structurale Aurelia Leușanu a enumerat acțiunile de bază, care trebuie să fie implementate în viitorul apropiat.
Calea ferată se confruntă cu nevoi semnificative de întreţinere şi reabilitare a căilor ferate şi de îmbunătăţire a parcului.
Terminalul cargo al Aeroportului Internaţional Chişinău necesită modernizare semnificativă pentru a face faţă transportului de mărfuri, în special mărfuri cu valoare adăugată sau perisabile. Cele două aeroporturi din zona Bălţi nu sunt pregătite pentru a face faţă traficului în condiţiile actuale, fiind necesar efectuarea studiilor de fezabilitate. Ambele aeroporturi atestă necesităţi de investiţii semnificative – de la iluminarea pistei până la construcţia/dezvoltarea pistelor sau terminalelor.
PILG necesită echipamente suplimentare de lucru şi dragaj, care sunt necesare şi pentru căile navigabile interioare ale Republicii Moldova.
Moldova nu dispune de terminale multi-modale interioare, puncte de consolidare a mărfurilor şi de puncte de vămuire interne. Deşi există interes pentru înfiinţarea unui centru de logistică, este necesară realizarea unui studiu pentru a determina fezabilitatea acestuia.
”Pe lângă cele menționate, în Moldova se cere o schimbare a documentelor normative, implementarea unor soluții IT moderne, coordonarea actelor existente între ele”, a spus Aurelia Leușanu.
Ambasadorul SUA în Moldova James D. Pettit a menționat următoarele: “Evaluarea coridoarelor comerciale va oferi autorităților și oamenilor de afaceri din Moldova mai multe soluții practice pentru îmbunătățirea performanțelor coridoarelor comerciale în vederea reducerii costurilor de afaceri și, mai ales, creșterii competitivității produselor moldovenești pe piața internațională”.
După prezentare au urmat discuțiile asupra documentului, la care au participat Douglas Muir, vice-directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova Iurie Ceban și reprezentanții mediului de afaceri.
