O autoritate interlopă, stabilită în Rusia de mai bine de 20 de ani după ce a fost dată în urmărire generală de autorităţile de la Chişinău pentru comiterea mai multor crime deosebit de grave, a ajuns să fie unul din propagandiştii Kremlinului în Republica Moldova. Este vorba despre Grigore Caramalac, alias Bulgarul, originar din oraşul Taraclia, despre care se spune că s-ar afla de mai mulţi ani în serviciul FSB-lui rusesc. Liderul interlop îşi bagă nasul, de ani buni în politica moldovenească, încercând de fiecare dată să încline balanţa în favoarea Moscovei.

Susţinător al lui Putin şi al războiului din Ucraina

Grigore Caramalac, 59 de ani, originar din oraşul Taraclia, este maestru al sportului în luptele libere, președinte al Fondului Internațional de Asistență pentru Veterani și Sporturi cu Handicap IFAVIS. Totodată, Caramalac este vicepreşedinte al Federaţiei de lupte din Rusia, scrie capital.ro.

Deţine cetăţenia Republicii Moldova şi cea a Federaţiei Ruse. Este asistentul deputatului Dumei de Stat, Alexandr Brîskin, ales pe lista partidului Rusia Unită, reprezentant al alegătorilor din regiunea Kursk.

Este susţinător înrăit al lui Vladimir Puțin, a regimului inaugurat de acesta şi a războiului din Ucraina. Presa pro-Kremlin îl prezintă pe Caramalac drept un prosper om de afaceri.

După invazia Rusiei în Ucraina, Caramalac a organizat mai multe activităţi „sportiv-patriotice” în teritoriile ocupate de ruşi. Sub pretextul promovării sportului şi a unui mod sănătos de viaţă, Grigore Caramalac promovează politica Kremlinului şi valorile impuse de Putin.

Din postările de pe portalurile ruseşti rezultă că Bulgarul îl cunoaşte personal pe liderul rus. Acesta l-a felicitat pe Putin cu aşa zisa victorie la alegerile prezidenţiale. La mesajul de felicitare a anexat o fotografie în care el apare înmânându-i  o diplomă lui Puțin, ultimul fiind îmbrăcat în kimono pentru judo.

„Trebuie să construim o Rusie puternică. Eu vreau să renaştem în tânăra generaţie patriotismul, bărbăţia, ca să fie gata în orice clipă să-şi apere persoanele apropiate şi Patria”, a declarat Caramalac într-un interviu pentru  tagilhockey.ru, un portal de ştiri sportive din Rusia.

În mai 2023, Grigore Caramalac a fost inclus într-o listă de sancţiuni a Uniunii Europene pentru acţiunile sale în Ucraina.

O incursiune în trecut

Caramalac, alias Bulgaru (poreclă după apartenenţa etnică)  a ajuns în Rusia în 1998, fiind dat în urmărire generală de către organele de drept din Chişinău. El este acuzat de crearea unei comunități criminale care a comis o serie de infracțiuni grave pe teritoriul republicii. Printre acestea se numără extorcarea, tâlhăria, banditismul și furturile în proporţii deosebit de mari.

La mijlocul anilor ’90, grupul său Boiana era unul dintre cei mai mari furnizori de vinuri moldovenești către Rusia. Compania se ocupa și de produse petroliere și avea și propria bancă. Cifra de afaceri a grupului a ajuns la 20 de milioane de dolari. În timp ce veniturile totale ale bugetului Republicii Moldova erau de circa 600 de milioane de dolari.

Potrivit lui Caramalac, în 1996, l-a susținut în alegeri pe politicianul Petru Lucinschi, devenit președinte al Moldovei.

Șase luni mai târziu, unul dintre fiii președintelui,  Serghei Lucinschi, ar fi cerut ca o parte din afacerea lui Caramalac.

După ce a fost refuzat, fiul lui Petru Lucinschi și-a convins tatăl  că Boiana Group este o structură criminală ale cărei activități trebuiau oprite. Totodată, Caramalac i-a cerut ultimativ fostului şef de stat facilităţi la exporturi în schimbul susţinerii la prezidenţiale.

Atunci Lucinschi a pus în funcţie instituţiile statului. Pe 7 aprilie 1998, mascaţii au venit la birourile Grupului Boiana. Caramalac și câțiva dintre subalternii săi au fost arestați. Au fost inițiate 20 de dosare penale, dar niciunul nu s-a soldat cu rechizitoriu. Caramalac a fost eliberat după 8 luni de detenţie, cu interdicţia de a părăsi localitatea.

Acesta însă nu s-a conformat interdicţiei, părăsind în aceeaşi zi teritoriul Republicii Moldova. Curios este că, odată cu plecarea lui Caramalac, a dispărut şi dosarul penal care era păstrat în safeul Judecătoriei Centru din Chişinău. Oamenii legii au reabilitat ulterior dosarul.

În 2013, Procuratura Republicii Moldova a dispus transferarea dosarului penal împotriva lui Caramalac către partea rusă. Procuratura din Rusia a dispus clasarea dosarului şi scoaterea lui Caramalac de sub urmărire penală pe motivul lipseoi de probe. Iar fostul procuror general adjunct de la Chişinău, Andrei Pântea, a fost cercetat penal  şi condamnat pentru neglijenţă în serviciu.

Caramalac consideră că toate acuzațiile împotriva lui sunt manifestări de ostilitate din partea autorităților Republicii Moldova.

Cum a ajuns lider interlop

Descendent dintr-o familie vulnerabilă (fapt recunoscut de însăşi Caramalac), Bulgaru s-a regăsit în sport. La 18 ani a fost înrolat pentru doi ani în fosta armată sovietică. Dar nu ajunge să fie demobilizat, fiind încarcerat pentru comiterea unui viol.

După ispăşirea pedepsei, Caramalac revine la baştină, dedicându-se în totalitate sportului. La începutul anilor 90 Caramalac formează o grupare din sportivi de arte marţiale, care ofereau protecţie oamenilor de afaceri.

Aşa a ajuns să ofere protecţiei întreprinderii Boiana, fondată de Vasili Şişkov, originardin Taraclia. Ulterior, omul de afaceri avea să regrete profund, după ce Bulgaru a început treptat să-i preia afacerea şi i-a organizat trei tentative de asasinare.

Capacităţile lui Caramalac au fost observate de mai marii mafiei moldoveneşti. Cel care l-a adus pe Caramalac pe olimpul crimei organizate a fost Ilie Cazimir, o cunoscută autoritate interlopă din anii 90 din Republica Moldova.

Legăturile cu mafia rusă

După ce s-a refugiat la Moscova, Caramalac şi-a intensificat relaţiile cu elita interlopă rusă. Presa rusă a relatat în repetate rânduri despre legătura lui Bulgarul cu liderul celei mai temute mafii din Rusia, „Solnţevskaia bratva”, Serghei Mihailov, alias Mihasi.

În 2010, Grigore Caramalac a fost reținut la Moscova ca participant la o adunare a elitelor hoţeşti, cu participarea imigranților încoronați din Georgia, Abhazia, precum și reprezentanți ai lumii interlope slave reprezentate de „Solntsevskai bratva”  și „Kuntsevskaia bratva”.

La acel eveniment, Caramalac a fost invitat în calitate de „expert” pentru Moldova. Reprezentanţii comunităţilor criminale slave au încercat să-l promoveze pe Caramalac pentru titlul de hoţ în lege, cel mai înalt titlu din ierarhia criminală de pe teritoriul fostei URSS.

„Încoronării” lui Caramalac s-au opus elitele mafiei caucaziene, una foarte infulentă pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Primul motiv a fost că Bulgarul a fost condamnat pentru viol, fapt care nu se încadrează cu legile hoţeşt ale legendarului Vasia Brilliant, cel mai autoritar lider interlop, din toate timpurile, din spaţiul ex-sovietic.

Un alt motiv ar fi fost legătura lui Caramalac cu serviciile speciale ruseşti.

Agent al FSB-lui

Grigore Caramalac ar fi fost racolat de către FSB-ul rusesc încă la începutul anilor 90.

„Mentorul lui Caramalac se afla în Transistria. FSB-ul a observat capacităţile organizatorice ale lui Grişa Bulgaru şi creşterea influenţei sale în lumea interlopă. FSB-ul rusesc avea nevoie de o astfel de persoană, prin care să controleze crima organizată din Republica Moldova.

Şi nu a dat greş. Pe lângă crima organizată din Republica Moldova, Caramalac a ajuns o persoană influentă pentru pentru interlopii din regiunile Odesa, Herson, Nikolaev, precum şi din regiunile ocupate din Ucraina. Totodată, controlează o parte din crima organizată din Bulgaria şi Grecia”, a declarat pentru EvZ, sub protecţia anonimatului, un agent al Inspectoratului Naţional de Investigaţii.

Sursa a precizat că FSB-ul l-ar fi ajutat pe Caramalac să fugă, în 1998, la Moscova. Ulterior, l-a ajutat să obţină statutul de refugiat.

Oamenii legii rusi, în ciuda dragostei de neînțeles pentru refugiatul moldovean, l-au arestat de două ori – în 2003 și 2005. Dacă prima dată reţinerea a fost legată exclusiv de competența șederii sale pe teritoriul Rusiei, a doua oară s-au acumulat deja noi pretenții împotriva lui Caramalac cu privire la activitatea sa.  Şi de fiecare dată interlopul a reuşit să scape.

Iar în 2008, preşedintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acordat lui Caramalac cetăţenia rusă. Sursa noastră susţine că nu s-a trecut fără intervenţia FSB-lui.

La fel, FSB-ul l-ar fi ajutat pe Caramalac să scape atunci când a fost arestat pe Aeroportul  Borispoli din Kiev, având asupra sa paşaport fals.

Procurorii ucraineni au raportat colegilor de la Chişinău despre reţinerea lui Caramalac şi a fost începută o procedură de extrădare. Iar când o instanţă de la Kiev a pronunţat decizia privind extrădarea, s-a dovedit că Bulgarul a fost eliberat din detenţie cu o zi înainte şi a plecat în Belarus, fiindu-i pierdută urmă.

Precizăm că Federaţia Rusă  a refuzat de fiecare dată demersurile Chişinăului de a-l extrăda pe Caramalac. Încălcând astfel Convenţia semnată în cadrul CSI privind urmărirea şi extrădarea criminalilor.

„A ajuns să fie un agent foarte preţios pentru FSB. Şi pentru Kremlin. Atât de preţios, încât s-a ajuns ca şoferul său personal să fie ofiţer al FSB-lui”, a spus sursa noastră.

Grigore Caramalac şi Vladimir Voronin

Legătura cu partidul „Moldova democrată” şi fostul preşedinte Petru Lucinschi nu a fost singura legătură a lui Caramalac cu reprezentanţii clasei politice de la Chişinău.

În 2005, Caramalac afirma, într-un interviu acordat publicaţiei Komsomoliskaia pravda, că, în 2001, a finanţat campania electorală a comuniştilor şi chiar a cedat o parte din acţiunile pe care le deţinea la diferite întreprinderi în favoarea unor lideri ai comuniştilor.

Caramalac susţinea că, după ce Vladimir Voronin a devenit preşedinte, fiul său, Oleg Voronin, ajuns odată cu şefia tatălui său prosper om de afaceri, a încercat să-l elimine de pe piaţă.

În replică, Voronin a declarat că lumea interlopă a intervenit „în cel mai grosolan mod” în campania electorală.

Precizăm că declaraţia respectivă a fost făcută în plină perioadă electorală şi după ce Voronin intrase în dizgraţia Moscovei pentru că refuzase să semneze Memorandumul Kozak privind federalizarea Republicii Moldova.

Amintim că primele semne ale aplicării şantajului economic au fost în martie şi aprilie 2005, când autoritățile ruse au impus restricții la importul de carne, fructe şi legume din Republica Moldova.

În 2005, la comanda FSB-lui, Caramalac ar fi încercat chiar să organizeze diversiuni la Chişinău. Presa moldovenească scria atunci că serviciile speciale au reținut mai mulți sabotori plătiți de Caramalac.

Chiar din prima zi a lui 2006, gigantul Gazprom a sistat livrările de gaze spre Republica Moldova, iar de la sfârşitul lunii martie, Federaţia Rusă a pus, pentru prima dată, embargo pe vinurile moldovenești. „Războinic” şi tare pe poziţii la început de an, Vladimir Voronin nu a rezistat decât câteva luni, capitulând, în cele din urmă, în faţa lui Vladimir Putin.

Se spune că Grigori Caramalac a participat și la organizarea revoltelor din aprilie 2009 pentru a se răzbuna pe Voronin.

Al treilea eşec de a controla politica moldovenească

După schimbarea puterii la Chişinău în 2009, Caramalac a încercat din nou să preia controlul asupra arenei politice din Moldova și a lansat un nou proiect – Renato Usatîi.

La început, a reușit: Usatîi, vecin cu Caramalac într-un sector rezidenţial de lux de lângă Moscova, a devenit un apropiat al fostului premier Vlad Filat. Dar acest lucru nu a fost suficient pentru Caramalac, mai ales din cauza neînțelegerilor dintre Filat și Plahotniuc. Așa că a decis promovarea masivă a prietenului său Renato pe arena politică moldovenească.

Proiectul a fost însă blocat, cel mai probabil la comanda lui Plahotniuc. Usatîi a fost învinuit de procurorii moldoveni că a comandat asasinarea bancherului rus Gherman Gorbunţov, la Londra. Pentru a scăpa de arest, Usatîi a părăsit Republica Moldova. A revenit, fiind reabilitat după căderea regimului Plahotniuc.

Ulterior, Renato Usatîi a ajuns în dizgraţia lui Caramalac. Mai ales după ce acesta, la alegerile prezidenţiale din 2020, a susţinut candidatura Maiei Sandu.

Liderul interlop a declarat pentru presa rusă că Usatîi este de fapt… proiectul lui Plahotniuc.

Relaţia dintre Grigore Caramalac şi Vladimir Plahotniuc

Relaţia dintre Grigore Caramalac şi Vladimir Plahotniuc a fost şi rămâne una foarte tensionată.

Caramalac a confirmat în repetate rânduri că îl cunoaște personal pe Vladimir Plahotniuc, au comunicat și s-au întâlnit de mai multe ori.

Într-un interviu pentru presa rusă, Bulgarul a precizat că nu a putut să se înţeleagă cu Plahotniuc pentru că acesta nu este un om de încredere şi că e un mincinos.

Nu se cunoaşte care a fost mărul discordiei dintre Caramalac şi Plahotniuc. Se vehiculează că la bază ar sta evenimentele din 7 aprilie 2009, la care au avut ambii atribuţie. Plahotniuc l-ar fi înlăturat subtil pe Caramalac din sfera de influenţă a politicii moldoveneşti, preluând treptat de unul singur controlul.

O altă versiune este lupta pentru influenţă în lumea interlopă. Presa occidentală a scris că FSB-ul rus proteja unele „afaceri” ale celor din „Solnţevskaia bratva”. Surprinzător este că și Plahotniuc a fost suspectat că are legături cu „Solnţevskaia bratva”.

Unica persoană de care acesta se temea

Presa scria că Plahotniuc se află sub supraveghere Interpol, întrucât era considerat o legătură între liderii grupului Solntsevo și unii politicieni de la București. Acesta lucru nu i-ar fi convenit lui Caramalac, care voia ca el să gestioneze această legătură.

În timpul când Republica Moldova era condusă de Plahotniuc, în anumite cercuri din anturajul oligarhului se vehicula că unica persoană de care acesta se teme este Caramalac.

În 2017, procurorii moldoveni anunţau tentativa de asasinare a lui Plahotniuc.  Potrivit Procuraturii Generale, Grigori Caramalac a creat în 2016 un grup pentru a pregăti asasinarea lui Plahotniuc. Grupul a inclus: Valery Zabolotnîi, vicepreședintele fondului IFAVIS şi mâna dreaptă a lui Caramalac în Republica Moldova precum și apropiații lui Bolgar, Stepan Kirov și Dmitri Shevcenko.

Ulterior, conform anchetei, Zabolotnîi și Kirov l-au angajat pe un locuitor al Transnistriei, Yuri Parhomenko, care trebuia să planifice tentativa de asasinat. Parhomenko fusese condamnat anterior pentru crimă sub contract.

În 2018, prima instanţa i-a condamnat pe cei patru la ani grei de închisoare. Cea mai aspră pedeapsă, de 24 de ani de închisoare, a primit-o Zabolotnîi.

„Regret foarte mult că, din cauza relației mele cu Plahotniuc, oamenii sunt condamnați la pedepse atât de lungi. Toate acestea se vor destrama la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Potrivit lui, Plahotniuc a inventat acest spectacol pentru el – uite, vor să mă omoare”, a declarat atunci Karamalac pentru presa de la Chişinău.

După fuga lui Plahotniuc, în vara lui 2019, toţi patru au fost achitaţi de Curtea de Apel Chişinău.

Ura dintre cei doi însă, nu s-a sfârşit aici. În 2021, presa rusă anunţa că Grigore Caramalac a fost reţinut pe Aeroportul Domodedovo pentru a fi extrădat autorităţilor de la Chişinău.

În scurt timp, Bulgarul a venit cu o declaraţie în care spunea că informaţia este falsă.

„De mulți ani, în Moldova a existat un oligarh foarte influent și notoriu, Vlad Plahotniuc. Am avut dezacorduri cu el pe multe probleme. M-a persecutat mulți ani și s-a răzbunat. Datorită „necazurilor” lui, mulți dintre prietenii și partenerii mei au fost arestați în Moldova și mi-au fost luate părți din afacere. Așa că am fost în confruntare continuă mulți ani, până când s-a întâmplat un miracol: în 2019, din voia sorții, s-a dovedit că păpușarul Plahotniuc a fugit din țară. Astăzi se află în nordul Ciprului, partea pro-turcă a insulei nerecunoscută de comunitatea mondială. Este un loc convenabil pentru a te ascunde de justiție. Cred că lacheii lui Plahotniuc, dintre care au mai rămas mulți în Moldova, și destul de influenți, au încercat să-mi organizeze „detenția”. Unii dintre ei sunt membri ai Parlamentului Republicii Moldova din Partidul Democrat, care anterior era condus de Plahotniuc”, a comentat Caramalac.

Bulgarul menajat de Igor Dodon?

Nu există probe despre o potenţială relaţie dintre Grigore Caramalac şi fostul preşedinte pro-rus, Igor Dodon. Totuşi, există anumiţi indici care arată că în scurta perioadă în care Partidul Socialiştilor a guvernat Republica Moldova, autorităţile de la Chişinău au fost îngăduitoare cu Caramalac.

În octombrie 2020, presa a relatat că Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a primit o solicitare din partea avocatului lui Caramalac, Alexei Frunze. În recurs, avocatul apărării a cerut oprirea căutării internaționale a clientului său deoarece dosarul penal a fost închis.

Solicitarea a venit după ce a fost clasată o cauză penală care-l viza pe interlop. În scurt timp, numele lui Caramalac a dispărut de pe portalul Interpolului.

Viorel Ţentiu, şeful Biroului INTERPOL Moldova, a precizat atunci pentru Jurnal.md că este vorba despre o chestie pur tehnică și că în câteva zile numele lui Caramalac ar urma să apară din nou în lista celor căutați de Interpol.

Planurile lui Caramalac pare-se că au fost date peste cap de rezultatele scrutinului prezidenţial din noiembrie 2020, când Dodon a pierdut preşedinţia.

Remarcăm că anumite persoane din anturajul lui Caramalac, cu legături în lumea interlopă, au fost surprinse la diferite acţiuni organizate de PSRM.

Cireşa pe tort a fost pusă însă în iulie 2023, când Maxim Moroșan, liderul Asociației „Sunt bălțean” a fost ales președinte al organizației teritoriale Bălți a Partidului Socialiștilor

Până la Moroşan,  liderul Asociației „Sunt bălțean” a fost Mihail Ahremțev, un politician cu  viziuni pro-ruse radicale, președinte al partidului „Ai noștri”.

Omul lui Caramalac şi al lui Dodon

Moroșan este președinte al Uniunii antreprenorilor moldoveni și ruși, care-și are sediul în centrul istoric al Moscovei.

Primele acțiuni desfășurate în Republica Moldova au țintit domeniul sportului, sub „umbrela” Uniunii fiind oferite gratuit mai multe echipamente pentru școlile sportive din Bălți, Drochia și Călărași.

Imaginile arată însă că, de fapt, donațiile au o altă sursă, și anume Fundația IFAVIS, condusă de „hoțul în lege”, Grigorii Caramalac, cu care Moroșan este în relații apropiate.

La alegerile din noiembrie 2021, Maxim Moroşan a fost candidatul PSRM pentru funcţia de primar al oraşului Bălţi. Moroșan a vorbit într-o conferință de presă despre relația sa cu autoritatea criminală. Acesta a recunoscut că îl cunoaște personal pe Caramalac, dar în context le-a cerut jurnaliștilor să nu-l mai lege de „povestea veche” în care acesta este vizat.

Politicianul Ştefan Gligor a declarat în cadrul unei emisiuni că Grigore Caramalac a încercat să-l convingă să nu-l atace pe Moroşan.

Maia Sandu, duşmanul nr.1

Grigore Caramlac o atacă la greu pe președinta Maia Sandu. Interlopul, la fel ca şi Kremlinul, se arată foarte deranjat de politica proeuropeană a guvernării de la Chişinău.

Caramalac susține că „evenimentele care au loc în Republica Moldova sunt inspirate din cercurile politice rusofobe americane și europene, și au drept scop transformarea acestei republici într-un alt nod sângerând, conform scenariului ucrainean”.

„Fundația Soros și donatorii străini occidentali au sporit finanțarea acestor ONG-uri pentru a continua atacurile lor brutale asupra instituției veche de secole a familiei. Exact așa Occidentul, cu ajutorul pudelilor săi de buzunar, PAS și Maia Sandu, impune artificial interesele minorităților străine de Moldova, în detrimentul opiniei majorității”, declara Caramalac, în martie 2023, într-un interviu pentru publicaţia electronică argumenti.ru.

Începând cu anul 2023, interlopul fugar la Moscova a început să cheme la răsturnarea guvernării de la Chişinău.

„Îmi este greu să privesc cum în țara în care m-am născut continuă scăderea nivelului de trai, ceea ce este o consecință a politicilor antisociale ale actualului regim pro-occidental. Nu pot privi cum Maia Sandu, intimidându-și propria populație, de dragul Occidentului, a luat calea spre renunțare la neutralitate, consfințită în Constituție”, a declarat el.

Acesta susține că instigarea la ură față de „cultura rusă” și tentativa de a rupe „legăturile istorice” dintre R. Moldova și Rusia împiedică accesul cetățenilor moldoveni la piața rusă.

„Mi-am exprimat și îmi voi exprima în continuare poziția civică. Pentru că, cred eu, doar răsturnând acest regim odios, noi vom avea o șansă pentru viitorul și prosperitatea patriei noastre, Moldova”, a adăugat Caramalac.

Interlopul a criticat inițiativa lansată de președinta Maia Sandu, de a organiza pe 21 mai curent Adunarea Națională „Moldova Europeană”.  Caramalac declara că integrarea europeană a R. Moldova se va solda cu eșec, iar forțele de opoziție vor veni în Piața Marii Adunări Naționale pentru a protesta și a se opune inițiativei.

Sportul, instrumentul de influenţă al lui Caramalac

Grigore Caramalac a controlat şi continuă să controleze sportul din Republica Moldova. Totodată, foloseşte această filieră pentru propaganda politicii Kremlinului şi a lumii ruse în Republica Moldova.

Fundaţia Ifavis are o filială în Republica Moldova, condusă de Valeri Zabolotnîi. Fundația respectivă apare în calitate de sponsor al unor cluburi de luptă și sportivi de performanță din Republica Moldova. Dar există conexiuni şi cu Comitetul Naţional Olimpic şi alte structuri oficiale de la Chişinău.

Valeri Zabolotnîi este un prieten de multă vreme cu Caramalac. În 1998, când generalul Alexei a început o vânătoare împotriva „găștii Grisha Bolgar”, agenții de aplicare a legii l-au reținut și pe Zabolotnîi.

În timpul arestării, a fost rănit dintr-o armă o armă de foc. Zabolotnîi a fost condamnat ulterior la patru ani de închisoare. El a repetat  în mod repetat şi deschis că este omul lui Caramalac și îi reprezintă interesele în Moldova.

Unul din sportivii de performanţă susţinut de Ifavis şi personal de Caramalac este luptătorul MMA Andrei Ciubotaru. Acesta este felicitat personal de Caramalac pe portalul organizaţiei Ifavis de fiecare dată când obţine o victorie.

La rândul său, sportivul care a apărat atât culorile Republicii Moldova, cât şi ale Federaţiei Ruse, nu ratează de fiecare dată, când are posibilitatea, să promoveze asociaţia lui Caramalac.

„Vreau să le mulţumesc personal pentru lucrul făcut în susţinerea moldovenilor din Rusia lui Maxim Moroşan, preşedintele Uniunii antreprenorilor moldoveni și ruși, lui Grigore Caramalac, vice-preşedinte al Federaţiei de lupte din Rusia”, a declarat Ciubotaru la o adunre a diasporei moldoveneşti la Moscova.