CE 1160x100 4 2

Joi, 15 Iulie 2021 09:40

Agricultura scoate economia Moldovei din recesiune

agro121

Economia Republicii Moldova ar urma să înregistreze o creştere de 7%. Este cel mai mare avans dintre statele din Europa de Sud-Est, Centrală şi de Est, potrivit datelor Institutului de Studii Economice Internaţionale.

Adrian Lupuşor, directorul Expert-Grup, susţine că prognoza este, evident, promiţătoare. Totuşi, să nu ne îmbătăm cu apă rece. În primul rând, Moldova a avut una din cele mai puternice recesiuni din regiune (-7%), respectiv, cu aşa o bază de comparaţie redusă este natural să se înregistreze o recuperare relativ înaltă, însă aceasta nu va compensa pierderile din 2020 (de exemplu, circa o treime de această recuperare cade pur şi simplu pe un an agricol relativ favorabil faţă de 2020). În al doilea rând, pandemia a avut efect disproporţionat asupra diferitor categorii de persoane, cele mai vulnerabile fiind cele cu venituri mici, angajaţii informali, în special femeile şi tinerii. Fără reformarea a sistemului de protecţie socială şi a administraţiei publice în general, beneficiile acestei creşteri nu neapărat vor compensa pierderile celor mai vulnerabile grupuri în contextul pandemic şi post-pandemic. În al treilea, dar nu şi în ultimul rând, prognoza este susceptibilă unor riscuri iminente legate de un nou val pandemic, cadrul fiscal limitat şi situaţia post-electorală, scrie capital.market.md.

Germania ajută Moldova

Luna trecută, când Europa îşi redeschidea economiile şi europenii îşi făceau planuri de concediu, Germania a oferit Moldovei un ajutor umanitar cât un sfert din necesităţile spitalelor moldoveneşti, scrie Deutsche Welle.

Pentru a ajuta Moldova în lupta cu pandemia, Germania i-a trimis un lot consistent de aparatură medicală şi echipamente de protecţie anti-COVID în valoare de 9,6 milioane de euro. Ajutorul a fost unul aşteptat la Chişinău, în condiţiile în care pandemia a lovit dur sistemul medical al ţării, unul vulnerabil, permanent subfinanţat şi din care s-a furat tot timpul, spun experţii în sănătate publică de la Chişinău.

Pe de altă parte, Germania şi Moldova au semnat un memorandum prin care moldovenii angajaţi ca sezonieri în fermele din Germania vor avea aceleaşi condiţii ca muncitorii locali, scrie publika.md. Documentul va oferi moldovenilor dreptul să încheie contracte de muncă direct cu angajatorii germani, să beneficieze de permise de muncă pentru şedere legală în Germania, de asigurare medicală, socială şi chiar de concedii. Cu alte cuvinte, face mai atractivă pentru moldoveni piaţa muncii din Germania, confruntată cu o criză de forţă de muncă.

Alegerile au venit pe fundalul economiei secătuite de pandemie

Alegerile din Moldova au venit într-un context în care economia ţării a suferit dramatic de pe urma crizei generate de pandemie. PIB-ul Moldovei s-a contractat cu 7% în 2020 după o creştere de 3,6% în 2019. În primul trimestrul al acestui an, economia Moldovei a avansat cu o rată anuală de 0,1% în termeni reali ajustaţi, sectorul minier, manufacturier şi al utilităţilor fiind principalele motoare de creştere.

În primele patru luni ale acestui an, exporturile de mărfuri au însumat 903 milioane dolari, valoare mai mare cu 9,5% decât cea înregistrată în perioada corespunzătoare din 2020, arată datele Biroului Naţional de Statistică.

Şomajul local a urcat la 4,3% în trimestrul I 2021, de la 4,1% în perioada similară din 2020. În trimestrul IV 2020, şomajul se situa la 3,6%. Potrivit Info Prut, din cei 1791 de candidaţi la funcţia de deputat în Parlamentul de la Chişinău, peste o sută sunt şomeri.

Economia, în ascensiune cu 1,8%

Datele Ministerului Economiei relevă că economia naţională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent. Produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 miliarde lei şi a înregistrat o creştere reală de 1,8% faţă de trimestrul I 2020. Relansarea activităţii investiţionale, a consumului intern, înviorarea activităţii economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanţi care au favorizat această creştere.

Majoritatea sectoarelor în care a fost resimţită o înviorare au generat influenţă pozitivă asupra PIB: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (+0,7% contribuţie la PIB), Industria prelucrătoare (+0,6% contribuţie la PIB), Informaţii şi comunicaţii (+0,4% contribuţie la PIB), Tranzacţii imobiliare (+0,4% contribuţie la PIB), Construcţii (+0,4% contribuţie la PIB), Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+0,3% contribuţie la PIB) etc.

Totodată, se evidenţiază relansarea activităţii investiţionale şi a consumului privat, care au influenţat PIB-ul cu 7,6% şi, respectiv, 2,4%. Revigorarea cererii interne a determinat creşterea importurilor, în timp ce exporturile au fost în diminuare şi, astfel, exportul net a avut o influenţă negativă asupra PIB şi a sustras 8,2% din creştere.

Evoluţia pozitivă a comerţului interior cu amănuntul şi a comerţului cu servicii prestate populaţiei indică o îmbunătăţire a cererii din partea populaţiei, generând o creştere de 4,5% a Valorii Adăugate Brute (VAB).

Sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021 şi a avut un rezultat de +6,1% a VAB. Sectorul energetic a avut cel mai mare impact pozitiv asupra creşterii sectorului industrial, precum şi unele ramuri ale industriei prelucrătoare: industria uşoară, fabricarea de mobilă, produse din minerale nemetalice, maşini, utilaje şi echipamente.

Activitatea de construcţii continuă să susţină economia şi în anul curent. Creşterea de 5,5% s-a datorat majorării cu 13,5% a volumului lucrărilor de construcţii noi şi cu 18,6% a lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente. De asemenea, a sporit volumul lucrărilor de construcţii în clădiri rezidenţiale cu 16,6% şi lucrărilor de construcţii inginereşti cu 15,7%.

Semne de revigorare se atestă şi în sectorul IT, care a marcat o creştere de 6,5% în primul trimestru. Această evoluţie se datorează, în mare parte, relansării cererii pentru serviciile IT şi serviciile informatice, politicilor favorabile dezvoltării sectorului, în special, regimului fiscal distinct în care operează rezidenţii parcului virtual „Moldova IT Park”.

Relansarea consumului intern şi intensificarea importurilor au determinat încasări mai mari din impozite şi taxe pe mărfuri şi servicii la Bugetul public naţional şi, prin urmare, creşterea de 8,6% a Impozitelor nete pe produse au generat un impact de 1,2% la PIB.

Pe partea cererii, creşterea PIB a fost impulsionată de activitatea investiţională şi consumul populaţiei. Relansarea cererii interne a favorizat creşterea importurilor de bunuri şi servicii cu 7,1% (în termeni reali), în timp ce exporturile au fost în diminuare cu 12,3%. Respectiv, exportul net a avut o influenţă negativă şi a sustras 8,2% din creşterea PIB.

Formarea brută de capital fix a crescut cu 14,2% şi a contribuit cu 2,9% la PIB. Evoluţia pozitivă a activităţii investiţionale a fost determinată de situaţia creditară favorabilă, continuarea proiectelor investitorilor străini, a proiectelor de infrastructură, procurarea de către stat a mijloacelor de transport urban public şi transport medical asistat de urgenţă.

După descreşterile continue din anul precedent, consumul populaţiei revine treptat pe o traiectorie pozitivă (+2,8% creştere şi +2,4% contribuţie la PIB), ca rezultat al creşterilor veniturilor disponibile (veniturilor salariale, transferurilor de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoanele fizice prin bănci), precum şi a îmbunătăţirii sentimentului de încredere a consumatorilor în starea actuală a economiei şi în perspectivele de creştere economică în urma atenuării consecinţelor pandemiei.

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика