Sâmbătă, 02 Ianuarie 2021 19:43

Straniul an 2020: smerenie, revoltă, acceptarea noii realități

странный годComentariu al agenției InfoMarket

De fapt, anul 2020 promitea să fie pentru Moldova deloc plictisitor – erau planificate alegerile prezidențiale, negocierile pe marginea noului program cu FMI, importante schimbări geopolitice pe arena internațională, iată de ce ne puteam aștepta la ”pâine și spectacol”. Dar pornind de la salutul transmis din orașul chinez Wuhan, anul a trecut în spiritul celor mai bune filme apocaliptice, ne-a oferit noi experiențe și impresii ”de neuitat”. Am fost supus testului de rezistență economică, ne-a fost verificată stabilitatea psihică și capacitatea de a supraviețui, la propriu. În general, exact ca în filmul ”Forrest Gump”, ”am aflat despre toate tipurile de ploaie: directă, oblică, orizontală și chiar ploaia care cade de jos în sus”. 

Agenția InfoMarket trece în revistă evenimentele cu cea mai mare rezonanță în 2020.

Lumea s-a țicnit puțin. Pentru moldoveni nu e ceva ieșit din comun să ”trăiască în perioada schimbărilor”. Dar în acest an, întreaga planetă s-a dovedit a fi uluitor de mică, iar umanitatea – puternică și, în același timp, vulnerabilă. Pandemia a cuprins toate țările și continentele. Marea Britania a ieșit oficial din UE. Australia a fost pârjolită de incendii de pădure devastatoare, au pierit miliarde de animale, iar în Kamceatka s-a produs o catastrofă ecologică. Prețurile petrolului s-au prăbușit. A fost eliminat calculul termenilor mandatului de președinte al Rusiei pentru Vladimir Putin, iar Alexandr Lukașenko a fost reales președinte al Belarusului, ceea ce a provocat proteste în masă. Joe Biden a devenit președinte al SUA, care l-a depășit pe Donald Trump. Între Armenia și Azerbaidjan izbucnește un conflict militar în Karabahul de Munte. Cutremure devastatoare se produc în Turcia, Grecia, Croația. Mai sunt de menționat și multe evenimente ”inumane” – proteste în masă, extinderea mișcării Black Lives Matter în SUA, valul de proteste din cauza unui asasinat cu motive religioase în Franța, etc. Pentru prima dată în istorie, o companie privată trimite oameni în spațiu, cele mai mari corporații medicale încep să elaboreze vaccinul contra COVID-19, a fost depistată o nouă tulpină, ”britanică”, a coronavirusului de tip nou…

Pandemia, lockdown, stare de urgență. La 10 zile după ce în Moldova a fost confirmat oficial primul caz de COVID-19 (pe 7 martie, o moldoveancă ”a adus” virusul din Italia, unde în acel moment, epidemia a atins cote colosale), în țara noastră, pentru prima dată în istorie, a fost introdusă stare de urgență. În perioada 17 martie – 15 mai, în țară este în vigoare un lockdown dur: activitatea businessului este limitată, instituțiile de învățământ trec la regim de studii la distanță, se întreprind măsuri sporite de securitate sanitară, instituțiile de stat activează în baza unui program special, circulația internațională a oamenilor este strict limitată. Totul se întoarce cu susul în jos, dar acest ”respiro” este la început perceput cu un optimism moderat. Trebuie de menționat că în gestionarea ”crizei pandemice”, în ajutor Moldovei au venit donatorii externi, partenerii de dezvoltare și organizațiile internaționale. De exemplu, Comisia Europeană a oferit un grant de 9 mln de euro în calitate de suport pentru reacție la criza COVID-19 și realizarea reformelor în cadrul Acordului de asociere cu UE; Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei a alocat un credit de 70 mln de euro pentru răspuns de urgență la COVID-19 și susținerea sectorului ÎMM; la sfârșitul anului, Moldova a primit de la Uniunea Europeană prima tranșă, în sumă de 51,62 mln euro din noua asistență macrofinanciară a UE Omnibuz, cu un volum total de 100 mln euro. Și agenții economici s-au mobilizat pentru a oferi ajutor instituțiilor medicale: au fost acordate mijloace pentru achiziția de echipamente medicale, mijloace de protecție, etc. 

Incertitudinea și recesiunea. S-a constatat că starea de urgență nu a ajutat la oprirea răspândirii virusului, iar restricțiile aplicate în timpul ”stării de urgență” au afectat grav toate domeniile vieții sociale și economice. Autoritățile au aprobat un pachet de măsuri de susținere a businessului și cetățenilor, de câteva ori au adaptat bugetul de stat la noile realități, relaxau și înăspreau restricțiile. Cu toate acestea, multe companii, sectoare întregi nu au reușit să-și restabilească activitatea (HoReCa, turism, transportul de mărfuri, etc), a crescut șomajul (mai ales în trimestrele II și III), s-a redus importul (- 9,9%) și exportul (-12,5%),  în industrie s-a înregistrat o scădere a volumului de producție de aproape 7% (în 10 luni), s-a diminuat volumul investițiilor (-4,4%), etc. pe fundalul crizei, o veste plăcută a venit de la reducerea de vară a prețurilor pentru energia electrică și micșorarea din noiembrie a tarifelor pentru gazul natural (cu 11,1% și -12,2% pentru consumatorii casnici). Se estimează că în 2020, contracția PIB-ului Moldovei va depăși 6,5-7%, dar în următorii doi ani se prognozează o redresare a economiei (creștere de 4-4,5% pe an).

Seceta severă – lovitură dublă pentru economie. Condițiile meteorologice nefavorabile au afectat multe culturi, în special recoltele de floarea soarelui și porumb. Producția agricolă globală în Moldova în ianuarie-septembrie 2020 a fost de aproximativ 21 mlrd lei, în scădere cu peste 25% față de aceeași perioadă din 2019. În sectorul cultivării plantelor, scăderea a fost de 35,5%. Pentru susținerea producătorilor agricoli afectați de secetă și alte condiții meteorologice nefavorabile, autoritățile au prevăzut condiții speciale în cadrul Programului de subvenționare a ratelor dobânzilor și a Programului de restituire a TVA. Fermierilor le vor fi acordate subvenții pentru a compensa pierderile, precum și a fost introdus un moratoriu la controale la producătorii agricoli care au avut de suferit din cauza calamităților naturale. În pofida acestui ajutor privilegiat, agricultorii consideră măsurile insuficiente pentru susținerea principalei ramuri ale economiei țării și ies la proteste. La proteste, producătorii agricoli cer (pentru orice eventualitate) demisia guvernului și alegeri parlamentare anticipate… 

A fost reziliat contractul cu Avia Invest privind concesionarea aeroportului din Chișinău, deoarece, potrivit versiunii oficiale, compania nu și-a onorat angajamentele contractuale de construcția obiectivelor concesionare, iar datoria la investiții ar fi de aproximativ 66,2 mln euro. La rândul său, Avia Invest a comunicat că a investit peste 90 mln de euro în dezvoltarea infrastructurii aeroportului din Chișinău și îndeplinește toate angajamentele investiționale, conform planului și contractului de concesionare a acestuia, acuzând autoritățile Moldovei de încercarea de acaparare a companiei prin atac raider. Avia Invest a inițiat un litigiu contra guvernului Moldovei în arbitrajul din Stockholm în sumă de 885 mln euro și a declarat că instanța europeană a interzis rezilierea acordului de concesionare până la pronunțarea deciziei arbitrajului în acest caz. Cât timp se decide soarta principalelor ”porți aeriene” ale țării, în Moldova au fost întreprinse măsuri pentru dezvoltarea aerodromurilor mici. În toamnă a intrat în vigoare actul normativ, care va permite legalizarea activității aerodromurilor mici din țară, de exemplu pentru activități sportive – la Vadul lui Vodă, pentru activități comerciale și de transport – la Mărculești, pentru activitatea turistică și promovarea vinăriilor țării – la Et Cetera și așa mai departe.

Legea ”miliardului” a fost anulată, iar Stadionul republican va reveni în proprietate publică, dar acest lucru nu e sigur. La sfârșitul anului, parlamentul a anulat așa-numită ”lege a miliardului”, care transpune pe umerii cetățenilor datoria formată în urma fraudei bancare. S-a decis de eliminat această presiune fiscală suplimentară asupra cetățenilor și economiei, iar banii destinați achitării datoriilor celor trei bănci față de BNM să fie alocați pentru susținerea fermierilor. De asemenea, deputații au aprobat proiectul de releg de revenirea a teritoriului fostului Stadion republican în proprietatea statului și anularea transmiterii acestui teren SUA pentru construcția noii sale ambasade. Dar partenerii Moldovei imediat au avertizat despre riscurile aplicării în practică a acestor inițiative: FMI, BM și ambasada SUA au declarat că anularea ”legii miliardului” poate crea amenințare serioase pentru stabilitatea macrofinanciară și financiară a țării, iar ambasada SUA a chemat autoritățile Moldovei să ”regândească” decizia în privința stadionului și să îndeplinească înțelegerile la care s-a ajuns anterior. Acțiunea ambelor legi a fost suspendată de Curtea Constituțională, iar o decizia finală în privința lor încă nu a fost luată.

Misiune imposibilă: noul program cu FMI nu a fost semnat. În acest an, FMI a oferit Moldovei ultima tranșă de $20 mln în cadrul precedentului program, iar la sfârșitul lunii iulie s-a ajuns la înțelegerea la nivel de expert ai Misiunii FMI privind noul program de trei ani de reforme economice cu Moldova, în valoare de $558 mln. Pentru semnarea noului, program, autoritățile Moldovei urmai să îndeplinească o serie de măsuri preliminare. Acestea vizau independența Băncii Naționale, supravegherea asupra sectorului financiar și transparența sectorului bugetar-fiscal. Singura condiție neîndeplinită de partea moldovenească este legată de numirea de către parlament a trei viceguvernatori ai BNM. Dar în decembrie, guvernul Chicu a demisionat. Din acest motiv, negocierile ulterioare privind noul program cu FMI vor avea loc deja în 2021 cu noul guvern și în contextul noilor circumstanțe, cum ar fi anularea reformei de pensii, lansată în 2017 și reducerea vârstei standard de pensionare (din 2022 – 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați). Apropo, în ajunul demisiei, guvernul a aprobat o serie de hotărâri importante, care vor rămâne ”moștenire” viitorului executiv. La fel ca și soldul datoriei de stat, care la sfârșitul lunii decembrie 2020 a depășit  66,9 mlrd lei (33,2% în PIB).

#NeamPornit sau bine ați venit acasă! Pe fonul dispoziției abătute și iritare totală, o rază de lumină a devenit programul fantastic în esență, expresie a patriotismului, de promovare a turismului intern #NeamPornit, lansat de Agenția de investiții. Moldovenii au descoperit noi destinații, obiective turistice, fapte istorice despre mica noastră țară. Apropo., la începutul pandemiei, Moldova era percepută ca cel mai sigur loc de refugiu pentru migranții care muncesc peste hotare. Mii de moldoveni plecați din țară, dar și reprezentanți ai diasporei au revenit acasă pentru a depăși momentele tulbure în Patrie. Deși nu sunt locuri de muncă pentru ei, aici, toate drepturile lor au fost păstrate, iar în caz mai trist, e mai bine să mori acasă. Evenimentele din acest an ne-au făcut mai aproape unul de altul. E adevărat că nu pentru mult timp: cu cât mai aproape de alegeri, cu atât mai des repulsia lua locul empatiei și compasiunii: cine mai mult investește în dezvoltarea țării – populația permanentă sau migranții de muncă/diaspora – e o temă pentru analiză suplimentară.  

O nouă realitate – virtuală. Anul pandemic a tăiat căile de retragere pentru viața fără internet. Procesele de afaceri, administrarea de stat, educația și chiar distracția pe viitor vor fi concepute pe baza accesibilității online. În domeniul guvernării electronice în Moldova se atestă un progres considerabil – Agenția servicii publice continuă constant să consolideze sistemele informaționale, portalul serviciilor guvernamentale se extinde, actele permisive se eliberează prin ghișeul unic (SIA GEAP), băncile și organizațiile financiare implementează aplicații moderne pentru deservirea de la distanță a clienților, autoritățile fiscale își sporesc potențialul pentru a avea acces la toate fluxurile financiare ale cetățenilor și agenților economici. Gradual, se limitează circulația numerarului, se dezvoltă magazinele online, se implementează metode moderne de plată, etc. Dar acest an a fost absolut catastrofal pentru sistemul educațional, care s-a dovedit total nepregătit pentru activitate la distanță. Mai mult, educația de la distanță a scos la iveală și alte probleme sistemice în învățământ și, în general, conservatismul acestui sistem și nepregătirea pentru schimbări. De bine, de rău, dar toți cer care interacționează cu ”generația Z” vor trebui să se adapteze. 

Medic – profesia anului. În pofida faptului că a apărut o întreagă mișcare a COVID-disidenților, care cred că pandemia este o nouă formă de armă biologică, dezvoltată artificial, valoarea muncii medicilor a fost reevaluată. În majoritatea cazurilor, virusul se manifestă fără simptome sau în forme ușoare, dar în jur de 2% dintre cei infectați mor din cauza efectelor coronavirusului. Se pare că numai după ce ajungem sub nicovala virusului, începem să înțelegem că, ”atât timp cât suntem în viață, putem să corectăm totul”, iar medicii sunt adevărații eroi ai timpurilor noastre. Pietatea și închinarea față de medici s-au manifestat prin recunoștință profundă, inclusiv sub formă financiară. În 2020, salariile medicilor au fost majorate de trei ori (în total, cu 70%), iar în anul viitor vor fi majorate cu încă 40%. Statul a promis sporuri și plăți speciale pentru specialiștii implicați în combaterea COVID-19, iar rudele medicilor care au decedat din cauza complicațiilor provocate de coronavirus li se cuvin indemnizații unice în mărime de 100 de mii de lei.

Pentru prima dată, o femeie a devenit președinte. Eveniment istoric pentru Moldova patriarhală – fotoliul de președinte a revenit unei femei. Candidatul pro-occidental, Maia Sandu, a câștigat alegerile, depășindu-l în turul doi după numărul de voturi (57,72%) pe președintele în exercițiu Igor Dodon, care este considerat unul dintre adepții șefului de stat al Rusiei, Vladimir Putin. Noul președinte a anunțat că va întreprinde măsuri de urgență pentru redresarea țării după criză și îmbunătățirea situației din domeniul justiției. De asemenea, ea intenționează să distrugă zidurile ridicate de precedenta conducere a țării pentru a restabili relațiile cu partenerii și țările vecine. La numai câteva zile după inaugurarea Maiei Sandu, în premieră din ultimii cinci ani, în Moldova a venit în vizită oficială președintele României, Klaus Iohannis. Acest eveniment a marcat resetarea relațiilor dintre Moldova și România. La începutul anului 2021 este planificată vizita președintelui Sandu la Kiev, la invitația omologului său din Ucraina, Vladimir Zelenski. 

Anul nou 2021 promite să fie nu mai puțin interesant pentru toată lumea. În Moldova, pe lângă toate, este mare probabilitatea alegerilor parlamentare anticipate. Ne-am dori ca în lupta pentru putere, să nu rămână pe locul doi combaterea răspândirii COVID-19 și redresarea economiei. Iar din 2020 vrem să luăm unitatea, solidaritatea și susținerea reciprocă, de care am dat dovadă unii față de ceilalți!

InfoMarket

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика