Luni, 20 Ianuarie 2020 08:30

Prognoze 2020. Ce ne aşteaptă la început de deceniu?

2020pLeul se va deprecia comparativ cu dolarul SUA, inflaţia va fi mai mare decât în 2019, iar economia naţională va continua să crească, deşi într-un ritm relativ mai moderat, iar salariul mediu nominal pe economie va creşte, potrivit prognozelor economice realizate de Ministerul Economiei şi Infrastructurii pentru anii 2020–2022.

În funcţie de modul în care va evolua economia Republicii Moldova, companiilor şi populaţiei le va fi mai uşor să-şi planifice priorităţile şi investiţiile pentru anul 2020.

Cursul de schimb mediu anual: 18,47 lei pentru un dolar SUA

La sfârşitul anului 2019 cursul oficial a coborât la 17,2305 lei pentru un dolar, sub nivelul prognozat de 18,00 lei, pe sfârşit de an. Ne putem aştepta şi la o valoare mai mică decât media anticipată pentru acest an de 18,47 lei pentru un dolar SUA.

„O depreciere moderată a monedei naţionale se prognozează pentru anii 2020–2022. Astfel, pentru intervalul de prognoză, cursul mediu de schimb al leului faţă de dolarul SUA va fluctua între 18,47 lei până la 19,03 lei”, apreciază Ministerul Finanţelor.

Fluctuaţiile de schimb ale monedei naţionale sunt considerate de Ministerul Economiei şi Infrastructurii printre riscurile principale ce ar putea perturba realizarea scenariilor de prognoză elaborate de minister.

Datele oficiale din ultimii trei ani arată însă o stabilitate mai mult decât confortabilă pentru cei care au afaceri sau vor să investească, dar şi pentru populaţie. La sfârşitul anului 2017 cursul de schimb a fost de 17,1 lei, la finele lui 2018 de 17,14 lei, iar în ultimele zile a anului trecut cursul a fost de 17,23 lei pentru un dolar.

Leul se ţine tare şi rămâne principala sursă de economii în depozite bancare, dar şi de creditare de către bănci.

Inflaţia: 5,0 la sută la sfârşitul anului

Inflaţia erodează economiile, dar şi veniturile. Plătim mai mult atunci când cresc preţurile. În anul 2019 am avut parte de o creştere sensibilă, după ce la sfârşitul anului 2018 a fost cea mai mică din ultimii cinci ani, de 0,9 la sută. Factori externi, dar şi interni au influenţat majorarea până la 7,1 la sută a ratei anuale a inflaţiei, la sfârşit de noiembrie, evoluţie, prognozată, de altfel, de Banca Naţională. Nu există încă date oficiale pentru luna decembrie, dar potrivit ultimului Raport asupra inflaţiei al BNM, „rata anuală a inflaţiei va atinge maximul de 8,0 la sută în trimestrul IV 2019, după care se va diminua continuu până la sfârşitul anului 2020 şi, ulterior, se va stabiliza în proximitatea ţintei inflaţiei spre sfârşitul orizontului de prognoză (nivelul minim de 4,3 la sută în trimestrele I şi III 2021)”.

Ritmul anual de creştere a preţurilor produselor alimentare va spori semnificativ la finele anului 2019, ulterior va descreşte până la finele anului 2020, după care, spre finele orizontului de prognoză, se va menţine relativ constant. Ritmul anual al preţurilor reglementate va înregistra creşteri relativ mici pe întregul orizont de prognoză, va creşte uşor în anul curent şi în prima jumătate a anului viitor, după care va descreşte în trimestrul întâi 2021, ulterior, va creşte uşor. Preţurile la combustibili vor stagna efectiv, cu excepţia situaţiei de la începutul acestui an, anticipa Banca Naţională a Moldovei.

Preţul de consum mediu anual se prognozează să crească cu 5,7 la sută în anul 2020 şi la nivel de 5,0 la sută în anii 2021–2022, potrivit Ministerului Economiei şi Infrastructurii.

Creştere economică: 3.8 la sută

Produsul Intern Brut este un alt indicator esenţial pentru a înţelege modul în care evoluează economia unei ţări. Economia R. Moldova va avea o evoluţie ascendentă în anii 2020–2022, estimează oficialităţile. În această perioadă se preconizează o creştere reală a PIB de 3,8 la sută anual.

Această creştere este condiţionată de o evoluţie relativ bună a sectoarelor economiei naţionale şi se află în proximitatea PIB-ului potenţial estimat pentru Republica Moldova, constată Ministerul Economiei şi Infrastructurii. Potrivit scenariului, elaborat de acesta, structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse va suporta unele modificări: se va majora ponderea comerţului interior (de la 15,5 la sută până la 15,9 la sută din PIB) şi a construcţiilor (de la 7,8 la sută până la 9,4 la sută din PIB). Aceste evoluţii reflectă majorarea cererii interne. Cotele industriei şi agriculturii rămân relativ stabile: la nivel de circa 14,5 la sută şi, res­pectiv, 10 la sută din PIB. Creşterea cererii interne se va datora în mare parte creşterii investiţiilor, ceea ce se va reflecta în structura PIB pe categorii de utilizări. Astfel, ponderea formării brute de capital fix se va majora de la 24,3 la sută în anul 2018 până la 26 la sută în anul 2022. Totodată, ponderea consumului final al gospodăriilor casnice în PIB va fi stabilă şi va oscila în jur de 83-84 la sută. Se vor observa unele îmbunătăţiri calitative ale comerţului exterior în structura PIB.

După aprobarea de către cabinetul de miniştri a Planului de Acţiuni al Guvernului pentru anii 2020–2023, premierul Ion Chicu a anunţat că până în 2023, produsul intern brut va creşte cu 8,3 la sută. Această creştere se va reflecta şi asupra bugetului public naţional. Astfel, cheltuielile bugetului public naţional vor creşte cu 56,7 la sută, cheltuielile pentru educaţie cu 63,3 la sută, iar cele pentru sănătate cu 61,5 la sută, în 2023 faţă de 2019.

Salariul mediu pe economie: 7953 lei

Salariul nominal mediu pe economie a crescut substanţial în ultimii şase ani, de la 4610,9 lei în 2015, la 7953 lei, aprobat de Guvern pentru anul 2020. Potrivit prognozelor Ministerului Economiei şi Infrastructurii, salariul nominal mediu lunar este estimat pentru 2021 la nivel de 8619 lei, iar pentru 2022 – respectiv 9328 lei. Prognozele MEI indică o creştere anuală a salariului mediu pe economie de 8,2-8,7 la sută.

Salariul mediu pe economie se va ridica în 2023 la 11200 lei, iar salariul în sectorul public va constitui 12700 lei, cu 58,6 la sută mai mare decât în 2019, potrivit estimărilor Guvernului.

Trebuie să înţelegem că în realitate datele în anul 2020 vor diferi mai mult sau mai puţin comparativ cu aceste previziuni. Este un lucru normal, în contextul în care estimările se fac de regulă pe baza unor evoluţii a factorilor externi şi interni. Un ultim exemplu ar fi escaladarea tensiunilor dintre Irak şi SUA, care a dus la scumpirea petrolului şi reacţii negative la burse. În plus, evoluţiile negative sau pozitive a economiilor ţărilor partenere a R. Moldova vor avea un impact asupra comerţului exterior şi, ca urmare, a creşterii economice cu implicaţiile respective.

Ministerul Economiei şi Infrastructurii notează, de exemplu, că realizarea scenariului de prognoză a indicatorilor macroeconomici, elaborat de minister, poate fi perturbată de unele riscuri interne şi externe, ca, bunăoară, contextul economic global, în special situaţia social-economică în Uniunea Europeană, Federaţia Rusă şi ţările vecine. Acest risc vine din „impactul posibil asupra economiei R. Moldova prin contractarea cererii externe, contribuind astfel la diminuarea exporturilor şi remitenţelor şi, prin urmare, la micşorarea producţiei industriale, consumului populaţiei şi creşterii ratei şomajului”. Alte riscuri vin de la posibile fluctuaţii ale cursului de schimb al monedei naţionale, condiţiile climaterice nefavorabile, care sunt dificil de prognozat, pot contribui la diminua­rea volumului efectiv al producţiei agricole, „instabilitatea politică, ce influenţează negativ activitatea economică şi investiţională, intensifică tensiunea socială şi provoacă instabilitate macroeconomică”.

Vlad Bercu

capital.market.md

Яндекс.Метрика