Cor.: Ați revenit la conducerea Fiscului după o perioadă de circa 8 ani. Deși a trecut puțin timp de cînd ați fost numit în funcție, cu siguranță, ați reușit să vă documentați. Cum ați aprecia schimbările ce au intervenit în activitatea Fiscului și dacă sunt sesizabile aceste schimbări? Vă adresez această întrebare în calitate de fost reprezentant al sistemului, dar și persoană, care aveți școala businessului…

S.P.: Schimbări s-au produs foarte multe. Și acestea le-am remarcat, aflîndu-mă în atmosfera de business, activînd în sectorul privat. Revenind în calitate de funcționar public, sesizez mai profund aceste schimbări, care sunt legate, în primul rînd, de spectrul larg de servicii electronice oferite contribuabililor de către Serviciul Fiscal de Stat. O altă schimbare se referă la îmbunătăţirea planificării și efectuării controalelor fiscale la agenții economici, controalele devenind mai previzibile, planificate, potrivit criteriilor de risc și, totodată, fiind îmbunătățite rezultatele lor.

Au suferit modificări și procesele interne de lucru în cadrul SFS, structura, sistemul informațional, care a evoluat foarte mult pe parcursul anilor. Și, bineînțeles, mari schimbări au intervenit în personalul SFS, colectivul a fost suplinit cu multe persoane tinere, active. Chiar simt o satisfacție, văzînd cum activează acești tineri, cum abordează problemele. Este și o provocare pentru cei care lucrează de mai mult timp în SFS, inclusiv pentru mine, ca „să prindem” acest suflu nou, aceste idei inovatoare.

Cor.: Perioada în care ați revenit la conducerea Fiscului este una dificilă. Lipsa finanțării externe, a suportului bugetar, oferit de partenerii de dezvoltare, impune țara să se descurce cu resursele proprii. Care sunt perspectivele de realizare a obiectivelor privind acumulările la buget pentru anul curent? Sunt posibilități de majorare a acestui indicator? Care ar putea fi ele?

S.P.: Sloganul nostru este „Funcționarul fiscal – în serviciul contribuabilului”, ceea ce presupune axarea eforturilor pe activități de conformare benevolă, pe educare şi instruire atît a cetățenilor, cît şi a funcționarilor fiscali, sporirea gradului de transparență în activitate, tratament egal al contribuabililor, relații favorabile cu cetățenii, servicii adaptate nevoilor acestora, profesionalism şi corectitudine în relația cu mediul de afaceri şi cu societatea. Este corect așa și pe acest slogan se axează activitatea instituției.

Dar, oricum, eficiența administrării fiscale se măsoară în cifre, în mijloacele colectate la buget – acesta este obiectivul de bază, derivînd din rezultatul tuturor activităților întreprinse. În anul precedent acumulările la buget au constituit circa 25 mlrd lei. Pentru anul curent planul de încasări va fi stabilit prin Legea bugetului pentru 2016, care, sperăm, va fi adoptată în curînd. Dar din proiectul legii respective noi cunoaștem cifrele de referință pentru SFS. Obiectivul este de a obține o creștere a încasărilor în medie de 10 la sută.

Conform datelor operative, la situația din 25 martie 2016 acest obiectiv a fost realizat. Astfel, la BPN încasările au fost majorate cu 14,2% sau cu 749,0 mil. lei, inclusiv la bugetul de stat creșterea a fost de 16,4% sau 381,6 mil. lei, la bugetele locale cu 12,8% sau cu 72,9 mil. lei, la BASS creșterea cu 8,2% sau cu 152,7 mil. lei. și la FAOAM creștere este de 27,1% sau cu 141,8 mil. lei.

Suma încasărilor preconizată pentru 2016 este una ambițioasă, dar corespunde potențialului economiei naționale și capacităților autorității fiscale pentru colectarea acestor venituri. Rezerve sunt, practic, în toate ramurile economiei naționale, însă unele din ele prezintă riscuri sporite pentru administrarea fiscală, precum: comerțul cu ridicata și amănuntul, industria prelucrătoare, transporturi și comunicații, construcții și alimentația publică.

De asemenea, de evidențiat faptul că domeniul tehnologiilor informaționale este printre puținele componente care, în anul trecut, a înregistrat o creștere la formarea PIB-ului. Valorificarea acestor rezerve va fi realizată prin dezvoltarea capacităților analitice ale SFS necesare pentru identificarea decalajului fiscal și a posibililor evaziuni fiscale. Mecanismul de evaluare a decalajului fiscal va fi posibil de aplicat atît pe domenii, cît și asupra unor contribuabili concreți. Contăm foarte mult pe dezvoltarea unui sistem informațional integrat al Serviciului Fiscal de Stat, care va permite o mai bună evaluare a riscurilor.

De asemenea, așteptăm rezultate și de la activitățile de conformare voluntară a contribuabililor, prin aplicarea metodelor noi, eficiente, de interacțiune şi comunicare. Dacă aceste activități nu vor contribui la modificarea comportamentului contribuabilului, vor fi utilizate pîrghii de constrîngere.

Cor.: Cum se desfășoară campania de declarare a veniturilor obținute în 2015? Care sunt datele la zi? Probabil, unele aprecieri prealabile în cadrul SFS au fost făcute…

S.P.: Conform datelor operative la situaţia din 25.03.206 au fost depuse 173,4 mii de declarații, ceea ce constituie cu circa 9,4 mii de declarații mai mult comparativ cu aceeași dată a anului trecut. Totodată, persoanele fizice — cetățenii au achitat impozit pe venit în sumă de 77,1 mil. lei, ceea ce constituie cu 21,1 mil. lei mai mult decît în aceeași perioadă a anului 2015 (56,1 mil. lei).

Această statistică denotă că declarația precompletată se bucură de popularitate în rîndul contribuabililor – persoane fizice, ceea ce face dovada că SFS a implementat un serviciu care satisface necesitățile contribuabililor. Nu mai este necesar ca ei să meargă la diferite organizații și instituții, unde au obținut venituri, ca să solicite certificatele respective.

Aici, pot să spun că în spatele acestui serviciu simplu stau proceduri dificile și procesări de un volum enorm de date primite de la agenții economici. În 2007 procesarea acestor date se finaliza în luna iulie. În prezent viteza de prelucrare a datelor a crescut foarte mult, astfel că, la începutul lunii martie, noi suntem deja în măsură să oferim declarația precompletată contribuabililor.

SFS nu se va opri la rezultatele atinse, în următoarea etapă planificăm să îmbunătățim declarația precompletată, astfel încît să devină posibilă remiterea acestei contribuabililor în format electronic și să promovăm în rîndul contribuabililor – persoane fizice avantajele semnăturii electronice. În prezent semnătura electronică este utilizată preponderent de către persoanele juridice.

La moment, suntem în căutarea unei soluții optime pentru a reduce costul semnăturii electronice sau, în varianta ideală, să fie eliberată gratuit contribuabililor. În acest caz, SFS va avea dreptul moral să insiste asupra utilizării sistemului electronic de declarare.

Pentru că, dacă persoana depune doar o declarație pe an, ea are nevoie de semnătura electronică doar o singură dată. Chiar ne gîndim să negociem cu operatorii de telefonie mobilă un cost de 3-5 lei pentru semnătura electronică de o singură dată. Ulterior acești bani ar putea fi returnați companiilor din bugetul de stat, adică pentru a fi oferită gratuit contribuabililor.

Dacă vom reuși acest lucru, simplitatea depunerii declarației electronice și lipsa de costuri aferente va stimula utilizarea acestui serviciu electronic. Dar, aș dori aici să deschid o paranteză: semnătura electronică va fi populară în rîndul contribuabililor nu doar drept urmare a reducerii costului ei. Este necesar ca toate instituțiile publice să ofere cît mai multe servicii electronice necesare persoanelor fizice.

Și, doar în cîteva cuvinte, despre declarațiile depuse de persoanele juridice. Conform datelor operative la situaţia din 25.03.206 au fost depuse circa 73 mii de declarații privind veniturile obținute în 2015, cu circa 4,1 mai mult decît în anul trecut.

Cor.: S-a discutat mult, în ultimele săptămîni, pe marginea proiectului documentului de politică fiscală, vamală și bugetară pe 2016, aprobat de Guvern. Sunt mai multe noutăți, de exemplu, introducerea impozitului pe avere, aplicat, la prima etapă, pe bunurile imobiliare mari și scumpe. Ce credeți despre posibilitățile de administrare a noului impozit?

S.P.: În calitate de conducător al autorității fiscale, responsabilă de administrarea fiscală, nu cred că e cazul să comentez această măsură nouă de politică fiscală. Subiectul introducerii impozitului pe avere, aplicat pe bunurile imobiliare mari și scumpe a fost discutat cu colegii din cadrul instituției și, din punct de vedere al administrării fiscale, nu vedem dificultăți în implementare.

Principiul de administrare va fi similar celui aplicat impozitului pe imobil. SFS are acces la datele din Registrul bunurilor imobiliare. Urmează doar să stabilim filtrele, prin care vor fi selectați acei contribuabili ce dețin proprietăți imobiliare cu suprafața mai mare de 120 m.p. și o valoare ce depășește 1,5 mil. lei, dacă Parlamentul va adopta acești parametri. Dacă va modifica parametrii, vom schimba și noi filtrele de selectare.

Sunt sigur că nu vor apărea probleme cu administrarea impozitului pe avere. Cu atît mai mult, că termenul de aplicare a noului impozit este cu începere din luna noiembrie 2016. Astfel, vom reuși înmînarea avizelor de plată contribuabililor la care a apărut obligativitatea de plată a acestui impozit.

Cor.: Apropo de politica fiscală, vamală și bugetară pe 2016. Pentru prima dată, în acest document este inclusă și se dă definiția de „conformare fiscală voluntară”, menționîndu-se că este o prioritate pentru administrarea fiscală. Este pregătit mediul de afaceri de la noi, dar și angajații Fiscului (în sens de a comunica cu contribuabilii) ca să accepte, la modul practic, această prioritate?

S.P.: Deși noțiunea de conformare fiscală voluntară se regăsește în premieră în documentul de politică fiscală vamală și bugetară pe 2016, în activitatea SFS se aplică de mai mulți ani în calitate de mecanism de administrare și de îmbunătățire a perceperii impozitelor și taxelor la buget. În fiecare an sunt stabiliți indicatori de performanță pentru inspectoratele fiscale teritoriale în parte.

Astfel, pe parcursul anului 2016, IFS teritoriale urmează să asigure majorarea cu 20%, comparativ cu anul 2015, ponderea impozitelor şi taxelor calculate la un leu vînzări în urma acțiunilor de conformare, la cel puțin 50% din contribuabili monitorizați, conform Programului de conformare. Lista se stabilește în baza gradelor de risc de conformare a contribuabililor și asupra acestor contribuabili, ulterior, se aplică metodele de conformare voluntară, iar dacă acestea nu dau rezultate se aplică metodele de conformare sub control, metode legale, desigur.

Cor.: Există planuri de elaborare și adoptare a unui nou Cod fiscal. D-voastră, ce credeți, este sau nu nevoie de un nou Cod fiscal? Dacă da, la ce etapă se află lucrul asupra acestuia?

S.P.: Codul fiscal în vigoare a fost adoptat în aprilie 1997. De atunci, țara noastră a evoluat, și nu doar țara noastră, ci mediul global de business. Trăim cu totul în altă eră, era Internetului, a serviciilor electronice, pe care în 1997 nu le aveam. Codul fiscal, un document foarte important pentru activitatea de întreprinzător și pentru sistemul financiar-bugetar al țării, a fost permanent modificat, în funcție de evoluțiile economice. Astfel, în prezent e dificil de a fi perceput de contribuabili și de executat pentru SFS. Drept confirmare, ne servesc zecile de scrisori care parvin pe adresa SFS, privind explicarea unei sau altei prevederi din Codul fiscal.

În 1995, cînd a demarat munca asupra Codului fiscal (îmi amintesc foarte bine, activam în direcția generală politică fiscală a MF) se făceau auzite multe voci, care reclamau: pentru ce ne trebuie Cod fiscal, dacă există Bazele sistemului fiscal și legi aproape pe fiecare impozit, pe impozitul pe venit, pe taxele locale, pe impozitul funciar? Ce rost are să le comasăm? Ulterior, în 1997, cînd a fost aprobat Codul fiscal, am înțeles cît de important este acest document complex. De aceea, avînd în vedere numeroasele modificări și completări, care au fost operare pe parcurs, eu aș pleda pentru elaborare a unui document nou, conceptual nou.

Codul fiscal în vigoare încorporează în sine – politica fiscală și administrarea fiscală. În afară de aceasta, există zeci de regulamente, instrucțiuni, aprobate de Guvern, Ministerul Finanțelor, IFPS, care vin în scopul executării prevederilor legii.

Pe viitor, în viziunea mea, Codul fiscal trebuie să fie un document care determină politicile fiscale – obiectul, subiecții impozabili, cotele de impozitare, termenele de plată și facilitățile la impozite și taxe. În paralel, necesită să fie elaborat și aprobat Codul de procedură fiscală, care ar include toate aspectele de administrare fiscală.

În acest Cod ar urma să fie reflectate nu doar acele proceduri prevăzute în Titlul V al Codului fiscal în vigoare, ci și esența acelor regulamente, instrucțiuni, aprobate de Guvern, MF, IFPS, la care mă refeream. Astfel, față de normele prevăzute de aceste regulamente, instrucțiuni, va exista o abordare similară celei față de prevederile legilor.

Din experiența mea, pot spune că vor fi necesari doi ani pentru definitivarea acestor documente. Și este foarte important ca în procesul de elaborare și dezbatere să atragem oameni de afaceri, reprezentanți ai societății civile și, totodată, experți internaționali care sunt lipsiți de spiritul de conservatism local, ce deseori ne marchează pe noi.

Cor.: De asemenea, s-a vorbit mult în ultimul timp, despre reorganizarea SFS, modificarea structurii acestuia. Există și un proiect de lege elaborat, dar pare-se, rămas fără mișcare. Care este viziunea D-voastră asupra acestei probleme?

S.P.: Permiteți-mi să nu fiu de acord cu Dumneavoastră. În prezent proiectul de Lege cu privire la SFS este transmis autorităților interesate pentru avizare. Sperăm, săptămîna viitoare să primim avizele și, în funcție de acestea, să-l ajustăm și să-l remitem CNA pentru expertizare anticorupție și Ministerului Justiției pentru aviz final. Dacă obținem aceste documente, proiectul de Lege va fi transmis Guvernului.

Potrivit angajamentelor pe care ni le-am asumat față de Banca Mondială, care ne acordă suport în modernizarea administrării fiscale, proiectul ar urma să fie votat pînă la 30 aprilie de către Parlament. În ceea ce ne privește, vom depune toate eforturile, o să explicăm, dacă va fi nevoie, pentru ca să fie respectat acest termen ambițios.

Cor.: Și, propriu-zis, acest proiect de lege, ce prevede?

S.P.: Sunt două momente importante pe care vreau să le evidențiez. Primul, SFS va deveni o structură unică, integră, consolidată, cu statut de persoană juridică, deci, nu vor mai exista inspectorate fiscale teritoriale. Această structură consolidată presupune organizarea activității SFS pe principiul funcționalității și nu pe cel teritorial, existent la moment. Noua structură va conține trei componente mari: deservirea contribuabililor, control fiscal și urmărirea plăților.

În ceea ce privește deservirea contribuabililor, cel puțin la prima etapă, vor fi păstrate oficiile teritoriale de deservire a contribuabililor, pentru ca serviciile prestate să fie cît mai aproape de contribuabili. Dar, luînd în considerare dezvoltarea tehnologiilor informaționale, a internetului, presupunem că treptat necesitatea acestor oficii teritoriale de deservire ar putea să decadă. Celelalte două funcții de control și urmărire a plăților vor fi concentrate la nivel central.

Această reorganizare va face posibilă mobilitatea resurselor umane și concentrarea lor conform necesităților.

În afară de aceasta, există riscul ca activitățile de control și urmărire a plăților, desfășurate la nivel teritorial să fie afectate de corupție, deoarece contactul funcționarilor fiscali la nivel regional cu contribuabilii este mai frecvent. Acest risc poate fi diminuat prin centralizarea acestor funcții.

De asemenea, în tot mai multe țări europene administrațiile fiscale trec la organizarea activități pe principiul funcționalității, iar principiul teritorial de organizare a activității nu mai este atît de eficient și actual. În mare parte, aceasta se datorează dezvoltării serviciilor electronice.

Al doilea aspect foarte important, care se promovează prin acest proiect de lege, este atribuirea Serviciului Fiscal de Stat a drepturilor și atribuțiilor de organ de constatatare a infracţiunilor prevăzute la art. 241-242, 244, 2441, 250-253 şi 3351 din Codul penal.

Considerăm, că conexiunea în cadrul unei singure instituții atît a atribuțiilor fiscale, cît şi a atribuţiilor de constatare a infracțiunilor din domeniul fiscal și conexarea acestuia, asigură, în primul rînd, eficienţa sporită a acțiunilor întreprinse în vederea constatării elementelor constitutive ale infracţiuni de evaziune fiscală, precum şi ale altor infracțiuni din domeniul economico-financiar. Sistemul actual de selectare şi transmitere a denunţurilor la organele de ocrotire a normelor de drept nu se soldează cu multiple condamnări în justiţie.

Avînd în vedere cele menționate, considerăm absolut necesară şi argumentată învestirea Serviciului Fiscal de Stat cu drepturi şi atribuții de organ de constatatare al infracţiunilor economico-financiare, infracțiunilor care implică nemijlocit executarea obligațiunilor fiscale față de buget.

Atribuirea Serviciului Fiscal de Stat a competenţei de constatare a unor infracţiuni economico — financiare va asigura: continuitatea în acţiunile de examinare şi constatare a cazurilor de evaziune fiscală, care constituie temei de pornire a urmăririi penale, definitivarea acţiunilor iniţiate – de la un control fiscal pînă la procedura de formare a probatoriului necesar pornirii urmăririi penale și eficientizarea acţiunilor întreprinse în vederea contracarării fenomenului de evaziune fiscală, neadmiterea cazurilor de prejudiciere a bugetului de stat.

Cor.: Ce puteți spune contribuabililor cu privire la proiectul Băncii Mondiale ce vizează modernizarea SFS? Ce prevede acesta și cînd ar putea demara activitățile în cadrul proiectului?

S.P.: Suntem la etapa implementării Proiectului pregătitor pentru demararea Programului de modernizare a administrării fiscale al Băncii Mondiale.

Programul de modernizare a administrării fiscale are drept scop reformarea SFS în ceea ce privește aspectele organizaționale și resursele umane, politica fiscală și procedurile operaționale, precum și modernizarea profundă a tehnologiei informației.

Acest proiect include instituirea unei organizații unificate de administrare fiscală, dezvoltarea sistematică a resurselor umane și modernizarea procedurilor operaționale reflectate transparent în tehnologiile informaționale corespunzătoare.

În cadrul proiectului de pregătire vor fi asigurate: descrierea proceselor de business din cadrul SFS, descrierea cerințelor pentru sistemul informațional integrat și dezvoltarea capacităților de management al proiectelor și al schimbării. Aceste livrabile urmează a fi furnizate către 30 aprilie. Ulterior, va fi inițiată procedura de aprobare a Programului de modernizare a administrării fiscale.

Cor.: S-a vorbit mult și despre noul sediu al SFS. Pare-se, în anul trecut au fost începute lucrările de reparație a clădirii fostei uzine „Vibropribor”…

S.P: Cînd a fost luată decizia privind acest sediu se discuta despre regionalizare, care presupune concentrarea mai multor oficii fiscale teritoriale în oficii regionale. După cum v-am relatat anterior, noi am renunțat la acest concept, în folosul creării structurii unitare a SFS.

Sediul fostei uzine „Vibropribor” deține o suprafață de 8 mii m.p. și poate găzdui 460 de angajați, cel mult 500, care nu mai satisface cerințele unui sediu în care ar putea activa SFS unificat, conform noii structuri bazate pe principiul funcționalității, cu o suprafață de 20 mii m.p., unde ar putea fi amplasați 1500 de angajați. O problemă este și faptul că acea clădire, practic, nu dispune de suprafețe pentru parcare, pare a fi o problemă neesențială, dar, din păcate, nu este așa.

Cor.: Și în încheiere. Revista „Monitorul Fiscal FISC.MD” marchează 5 ani de la fondare. Ce așteptați de la această publicație și ce doriți să le transmiteți cititorilor ei, contribuabililor, de fapt?

S.P.: Revista urmează să continue activitatea pe suport de hîrtie sau în format electronic, care, precum vedem, este tot mai solicitat de cititori, de contribuabili. Trebuie să se ajusteze la această tendință pentru a rezista pe piață.

O parte din materialele din revistă exprimă poziția oficială a SFS, dar revista este autonomă și activează în condiții de concurență liberă pe piață. În acest context, menționez că, în cadrul IFPS a fost creat un grup de lucru, care avizează materialele, care reflectă poziția oficială a SFS, aceasta fiind o mare responsabilitate.

Doresc Revistei „Monitorul Fiscal FISC.MD” să-și sporească tirajul, ca cititorii, contribuabilii să aibă încredere în această publicație. Ceea ce ține de echipă, o simt activă, dinamică. Îmi pare că există șanse de dezvoltare, nu doar de supraviețuire, deși perioada pe care o traversăm nu este cea mai favorabilă. Doresc echipei să se ajusteze, să nu se oprească la cele realizate, să trăiască cu ziua de mîine.

Sursă: Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD"