Elucidarea corectă a faptelor

Mitul 1: "Semnarea Acordului de Asociere constituie o amenințare la adresa culturii și valorilor tradiționale ale Republicii Moldova."

Fapt: Departe de adevăr. UE și-a asumat angajamentul de a apăra diversitatea culturii europene, deci nu pledează pentru a schimba cultura unei țări anume. UE reprezintă o organizație care celebrează diversitatea; pentru că moto-ul său este "uniți în diversitate". Uniunea Europeană respectă valorile culturale ale Moldovei, iar Acordul de Asociere nu doar le recunoaște, dar va contribui și la protejarea acestora. În mod special, Acordul de Asociere, similar Tratatului UE, nu impune nici o schimbare ce ține de practica religioasă. Convingerile religioase țin de sfera privatului și per se, nu pot constitui un subiect în care statul ar putea interveni; fiecare cetățean, reieșind din propria voință, este liber să practice religia pe care și-o alege. Uniunea Europeană respectă diversitatea religioasă și promovează toleranța și dialogul reciproc dintre religii.

Mitul nr. 2: "Acordul de Asociere va forța Moldova să legalizeze căsătoriile dintre homosexuali."
Fapt: Nu. Legea Familiei nu ține de competența UE. Toate țările UE își dezvoltă propriul cadru legislativ în ceea ce privește relațiile de familie, în baza propriilor valori, tradiții și culturi. UE nu cere Moldovei să dezvolte legislația pentru a proteja cetățenii de discriminare. Aceasta este o cerință din cadrul Planului de Acțiuni pentru Liberalizarea Regimului de Vize. Ceea ce face legea anti-discriminare este să asigure tratamentul egal al tuturor cetățenilor, inclusiv a celor ce aparțin minorităților. Aceasta protejează drepturile existente ale cetățenilor, spre exemplu de a se bucura de un loc de muncă în care nu există discriminare.
Mitul 3: "Dacă Acordul de Asociere va fi semnat, autoritățile vor reduce locurile de muncă și salariile, iar oamenii nu vor mai beneficia de pensii."

Fapt: Agenda de Asociere va crea o multitudine de noi oportunități pentru economia Republicii Moldova, care va fi integrată în economia UE (peste o pătrime din totalul comerțului mondial). Studiile economice independente demonstrează că Asocierea are o influență pozitivă asupra generării locurilor de muncă și a salariilor, iar Republica Moldova va recupera decalajul față de restul țărilor lumii în ceea ce privește competitivitatea economică.

Agenda de Asociere va apropia Republica Moldova de modelul UE de protecție socială. Pensiile vor fi garantate și, treptat, vor crește în paralel cu îmbunătățirea standardelor de viață. Pensiile din Uniunea Europeană sunt mari (aproximativ 13% din PIB în 2011, comparativ cu 9% în Federația Rusă). A fost posibil de realizat acest lucru pentru că economia UE este competitivă, ceea ce permite asigurarea pe termen lung a unor beneficii sociale substanțiale.

Mitul 4: "Acordul de Asociere va tensiona și mai mult relațiile dintre Rusia și Moldova și ar putea duce la pierderea regiunii Transnistrene."

Fapt: Acordul de Asociere nu are scopul de a poziționa Moldova împotriva Rusiei; dimpotrivă, scopul acestuia este de a promova stabilitatea și cooperarea la nivel regional, iar DCFTA va stimula economia Republicii Moldova, generând apariția mai multor oportunități, de pe urma cărora vor beneficia partenerii economici ai Republicii Moldova, inclusiv cei din Federația Rusă. Mai mult ca atât, Acordul recunoaște pe deplin și consolidează suveranitatea Republicii Moldova și deschide calea spre participarea avantajoasă a regiunii transnistrene și a agenților economici transnistreni în cadrul DCFTA. De asemenea, Acordul face referință la angajamentul Uniunii Europene de a susține Republica Moldova să suporte costurile legate de reintegrare, atunci când se va ajunge la soluționarea conflictului transnistrean prin intermediul mecanismelor internaționale stabilite.

Mitul 5: "Acordul de Asociere va aduce puține beneficii Republicii Moldova și va impune doar cerințe suplimentare."

Fapt: Categoric nu; acordul va aduce foarte multe beneficii tangibile pentru Republica Moldova. Ulterior, Acordul de Asociere va duce la o îmbunătățire considerabilă a calității vieții cetățenilor țării, atât prin consolidarea stabilității politice, economice și instituționale, cât și printr-o economie mai puternică și mai prosperă. Se prognozează o creștere economică de 5,4% anual.

Mitul 6: "UE se află într-o competiție geopolitică cu Federați Rusă."

Fapt: Nu. Această opinie este povestea lansată de propaganda de stat a Rusiei, dar ea nu reflectă realitatea sau intențiile Uniunii Europene. Întreaga istorie de succes a UE reprezintă căutarea păcii durabile, a stabilității politice și a prosperității economice, între toate aceste elemente existând o interconexiune. Nu există îndoială că toți cetățenii Republicii Moldova vor avea beneficii considerabile de pe urma unor realizări similare la ei acasă. În 2008, UE a invitat Rusia să se asocieze în calitate de partener strategic la inițiativa Parteneriatului Estic – ofertă pe care aceasta a respins-o. Ulterior, UE a înlocuit această ofertă cu cea a Parteneriatului pentru Modernizare UE-Rusia. Obiectivul Parteneriatului Estic este de a consolida stabilitatea politică și de a fortifica economiile vecinilor imediați ai UE, cu scopul de a asigura pacea durabilă și stabilitatea pe continentul european. Anterior anexării militare a Crimeii, fapt ce constituie o amenințare directă la adresa acestui obiectiv, Rusia proclama securitatea europeană drept unul din obiectivele sale majore.

Mitul 7: "Acordul de Asociere va duce la pierderea suveranității Republicii Moldova."

Fapt: Acordul de Asociere nu încalcă în nici un fel suveranitatea Republicii Moldova. Dimpotrivă, acesta reiterează angajamentul UE față de suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și va susține consolidarea acestora, deoarece DCFTA va stimula economia și situația financiară a Moldovei, de asemenea, va ameliora calitatea guvernanței economice și politice și va fortifica societatea moldovenească. Participarea Republicii Moldova la uniunea vamală va afecta suveranitatea țării și va duce la transferarea de către Republica Moldova a politicii sale comerciale unui organism supranațional extern.

Mitul 8: "Odată cu semnarea Acordului, Republica Moldova va întâmpina dificultăți economice."

Fapt: Dimpotrivă, de fapt, Republica Moldova va beneficia, ca urmare a noilor oportunități de comerț, de un acces facilitat pe piața UE, care este cea mai mare piață din lume. Acordul va permite economiei Republicii Moldova să reducă decalajul față de UE în ceea ce privește competitivitatea și astfel, treptat, își va găsi locul său în economia globală. Aceasta va oferi noi oportunități nu doar comerțului dintre UE și Moldova, dar și comerțului dintre Moldova și restul lumii, deoarece normele și standardele UE sunt recunoscute la nivel mondial. Cele mai sensibile sectoare vor beneficia de pe urma perioadelor lungi de tranziție pentru a asigura adaptarea armonioasă a economiei moldovenești.

Mitul 9: "Beneficiile economice ale DCFTA pentru Moldova sunt nesemnificative, în timp ce costurile reformelor vor fi substanțiale."

Fapt: Cercetările economice independente sugerează că participarea Republicii Moldova la DCFTA va stimula exporturile țării către UE cu 16%, iar importurile din UE cu 8%. Se preconizează ca DCFTA, în ansamblu, să stimuleze PIB-ul cu 5,4% anual, dacă reformele vor fi realizate. UE va sprijini Republica Moldova și agenții economici în elaborarea reformelor și aplicarea acestora în perioada de tranziție specificată în Acordul de Asociere. Cifrele menționate anterior cu privire la creșterea scontată a PIB-ului nu includ creșterea de investiții, care, cel mai probabil vor spori, datorită deschiderii piețelor prin DCFTA, ceea ce va face Republica Moldova mai atractivă pentru investitori.

Mitul 10: "Agricultorii din Moldova nu vor putea face față introducerii standardelor SPS ale UE și vor avea de pierdut."

Fapt: Regulile privind producția de produse alimentare, precum și creșterea șeptelului vor fi introduse treptat cu scopul de a asigura siguranța și calitatea alimentelor destinate consumatorilor și de a reduce riscurile pentru sănătate. Micii fermieri care nu se implică în comerț sau alte activități comerciale nu trebuie să implementeze reformele. Însă, cei care își vând produsele în Republica Moldova sau peste hotare vor avea la dispoziție o perioadă de tranziție pentru a se pregăti de creșterea treptată a așteptărilor în ceea ce privește siguranța și calitatea agriculturii în sectorul lor. Pentru producătorii de alimente, una din consecințele DCFTA va fi creșterea veniturilor prin sporirea productivității agriculturii.

Mitul 11: "Exportatorii moldoveni nu vor avea oportunități pe piața UE."

Fapt: Experiența a demonstrat că producătorii moldoveni sunt capabili să vândă din ce în ce mai mult pe piața Uniunii Europene. Acest lucru va fi mai evident atunci când Moldova se va alinia la standardele UE privind siguranța și sănătatea pentru a comercializa mai ușor și mai eficient produsele pe cea mai mare piață unică din lume. DCFTA va permite Moldovei să parcurgă acest proces într-un mod organizat și cu susținere tehnică și să ofere producătorilor moldoveni acces liber pe piața UE.

Mitul 12: "Dacă Acordul de Asociere va fi semnat, exporturile tradiționale ale Republicii Moldova către Rusia vor fi întrerupte din cauza adoptării standardelor europene."

Fapt: Standardele UE nu au fost niciodată un obstacol pentru exporturile către Rusia sau alte state, așa cum a demonstrat în mare măsură experiența companiilor UE și a altor producători care aplică normele și standardele UE. Astfel, nu există nici un motiv obiectiv pentru care standardele UE ar trebuie să cauzeze probleme întreprinderilor moldovenești. Acele companii care deja exportă pe piața rusească pot continua să facă acest lucru chiar și după implementarea Acordului de Asociere – cu condiția că nu sunt impuse restricții și interdicții cu caracter politic.

Mitul 13: "Prin semnarea Acordului de Asociere, Moldova va pierde piața CSI."

Fapt: DCFTA este compatibil cu toate celelalte acorduri de liber schimb la care Republica Moldova este parte, deoarece acestea nu solicită ca Moldova să devină membru al unei uniuni vamale care va priva Moldova de suveranitatea de a-și realiza propria politică comercială. Acest lucru este valabil, în special, în cazul Acordului de Liber Schimb cu țările CSI. Prin urmare, după semnarea Acordului de Asociere cu UE, Moldova va putea să exporte fără taxe vamale atât în UE, cât și în CSI. Mai mult ca atât, va intra în vigoare Acordul de Liber Schimb cu Turcia, care în prezent este a treia cea mai importantă piață pentru exporturile moldovenești. În fine, deoarece standardele UE sunt recunoscute la nivel global, în mod automat se vor deschide și alte piețe importante din lume pentru bunurile și serviciile moldovenești.

Mitul 14: "Relațiile comerciale dintre Moldova și Rusia riscă să se agraveze ca urmare a semnării DCFTA."

Fapt: Nu este adevărat. Piața UE și a Rusiei diferă una de alta; comerțul cu UE nu are loc în detrimentul comerțului cu Rusia. Legăturile de afaceri devin mai strânse într-un mediu legal stabil și previzibil, iar diferența iese în evidență atunci când agenții economici decid unde să desfășoare activități comerciale. Republica Moldova este un stat membru al CSI, la fel ca și Rusia și poate avea relații comerciale cu Rusia la fel precum cu orice alt partener. Nu există nici un motiv de a înceta relațiile comerciale atunci când regulile relevante sunt respectate.

Mitul 15: "Ca urmare a DCFTA, prețurile pentru consumatori vor crește."

Fapt: DCFTA va face piața moldovenească mai deschisă pentru importurile din UE. Acesta va conferi mai multă competitivitate, ceea ce în mod normal va duce la scăderea prețurilor pentru consumatori. Conform unor cercetări independente, prețurile de consum vor scădea cu 1,0% pe termen scurt și, respectiv, 1,3% pe termen lung.

Mitul 16: "Moldova va fi invadată de bunurile UE după semnarea DCFTA."

Fapt: Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere, piața se va deschide asimetric, în favoarea Moldovei: exportatorii moldoveni vor avea imediat acces deplin la piețele europene, în timp ce deschiderea pieței moldovenești pentru produsele europene va avea loc progresiv. Datorită perioadelor lungi de tranziție în ceea ce privește produsele și sectoarele sensibile asupra cărora s-a negociat, piața moldovenească va fi deschisă produselor europene doar atunci când producția proprie va deveni suficient de competitivă.

Mitul 17: "Dacă Acordul nu va fi aplicat în Transnistria, companiile din regiune nu vor mai putea exporta în UE."

Fapt: Acordul de Asociere va fi aplicat pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Pentru a permite pregătirea corespunzătoare pentru implementarea acestuia, regiunea transnistreană va continua să beneficieze de pe urma actualelor preferințe comerciale autonome (deschiderea asimetrică a piețelor UE pentru produsele fabricate în regiunea Transnistreană) până la sfârșitul anului 2015. Din acel moment, dacă condițiile care vor permite implementarea DCFTA vor fi întrunite în regiune, exporturile vor beneficia de acces liber la piața UE. Însă, dacă aceste condiții nu vor fi întrunite, exporturile din Transnistria către UE vor beneficia de regimul clauzei 'națiunii celei mai favorizate' a Uniunii Europene (adică, se vor aplica tarife non-preferențiale); cu alte cuvinte, UE nu va interzice exporturile din partea companiilor din Transnistria.

Mitul 18: "Economia Transnistriei va avea de suferit ca urmare a semnării Acordului de Asociere de către Republica Moldova."

Fapt: Pentru Transnistria, beneficiile de a participa la Acord vor depăși considerabil posibilele costuri aferente tarifelor vamale. Aceste beneficii includ:

• Acces sporit la piața UE pentru producătorii din Transnistria (actualmente, piața UE absoarbe aproximativ 45% din exporturile realizate de companiile din această regiune).
• Reducerea barierelor netarifare pe piața UE după implementarea standardelor minime de calitate.
• Îmbunătățirea climatului de afaceri în regiune și, în rezultat, stimularea activității investiționale.

Mitul 19: "Neaplicarea Acordului de Asociere în regiunea transnistreană va diviza și mai mult țara."

Fapt: Obiectivul Acordului de Asociere este implicarea în asocierea politică și integrarea economică, ceea ce va aduce beneficii întregului teritoriu al Republicii Moldova recunoscut la nivel internațional; UE nu a exclus niciodată Transnistria din aceste perspective. Autoritățile regiunii Transnistrene au fost invitate să se alăture procesului de negociere și să se implice în discuții privind pregătirile practice pentru implementarea DCFTA în cele mai bune condiții, în beneficiul economiei regiunii.

Mitul 20: "Moldova are semnate câteva acorduri de liber schimb pe care UE le consideră ca fiind incompatibile cu DCFTA."

Fapt: Nu este adevărat. UE nu impune nici o restricție asupra acordurilor de liber schimb dintre Moldova și alte state și acest lucru nu se va schimba atunci când DCFTA va intra în vigoare. Dimpotrivă, acordurile de liber schimb cu o țară precum Turcia impulsionează comerțul, deoarece companiile pot integra procesele de producție și importa componentele mai ieftin. DCFTA va impulsiona substanțial creșterea economică a Republicii Moldova și nu va fi o amenințare la adresa țării sau a relațiilor pe care aceasta le-a stabilit cu alte state. Ca urmare a semnării Acordului, Moldova poate avea relații comerciale cu Rusia, Turcia și cu alți parteneri FTA actuali sau viitori, așa cum se întâmplă în prezent. DCFTA se aplică doar relațiilor comerciale dintre UE și Moldova.

Mitul 21: "UE va beneficia imediat de pe urma DCFTA, în timp ce Moldova va trebui să implementeze reformele."

Fapt: Nu. Condițiile privind comerțul cu bunuri și servicii, precum și privind crearea condițiilor pentru companii vor fi imediat ameliorate atât pentru UE, cât și pentru Moldova, facilitând comerțul și investițiile. Acest lucru este deosebit de important pentru Moldova, care are nevoie de mai multe investiții pentru a impulsiona creșterea economică. Atunci când DCFTA va intra în vigoare, companiile din Moldova vor avea imediat acces la piața UE, ceea ce va face Moldova mai atrăgătoare pentru investitorii autohtoni și străini. O serie de alte avantaje de care Moldova va beneficia în baza Acordului depind de realizarea reformelor care vor permite țării să implementeze standardele UE și să sporească competitivitatea, astfel, permițând agenților economici să-și desfășoare pe deplin activitatea comercială pe piața UE.

Mitul 22: "DCFTA va lega mâinile Moldovei și va limita suveranitatea acesteia."

Fapt: DCFTA respectă pe deplin suveranitatea și alegerea politică a Moldovei, inclusiv dreptul de a semna acorduri privind zonele de comerț liber cu alte state. Este dreptul absolut al Republicii Moldova de a decide asupra relațiilor comerciale cu alte țări. DCFTA acționează în interesul Moldovei – actualmente, UE este principalul partener comercial al țării, reprezentând 40% din tot comerțul moldovenesc. Este de datoria Moldovei de a face acest comerț mai puțin costisitor și de a-l extinde. Exporturile sporite către UE înseamnă un profit mai mare și, prin urmare, o creștere economică a țării.

Mitul 23: "Ca urmare a semnării DCFTA cu Moldova, Rusia se teme de un aflux de bunuri din UE. Aceasta va periclita relațiile dintre Rusia și Moldova."

Fapt: Bunurile din UE nu pot intra pe teritoriul Rusiei în calitate de bunuri moldovenești, deoarece există un Acord între UE și Moldova. Nu este atât de simplu. O simplă tranzitare a unui produs european nu îl va transforma într-un produs moldovenesc și acesta nu va beneficia de un tratament preferențial în Rusia. Acesta este un principiu comun acceptat la nivel internațional, care este bine știut de Rusia.

Mitul 24: "Doar agenții economici vor beneficia de pe urma DCFTA, nu și poporul moldovenesc."

Fapt: Într-adevăr, companiile de export probabil vor deveni imediat beneficiarii Acordului de Asociere. Dar și cetățenii, în general, vor beneficia imediat de pe urma Acordului, deoarece bunurile importate din UE vor fi mai ieftine. Pe termen mediu și lung, Acordul va spori investițiile și va duce la înființarea noilor companii și modernizarea anumitor sectoare ale economiei, datorită reformelor pentru care Moldova va primi asistență din partea UE. De asemenea, standardele de siguranță a alimentelor și bunurile de consum vor fi mai sigure pentru cetățenii moldoveni. Vor fi create noi locuri de muncă datorită unei creșteri estimate de investiții în Moldova, ceea ce va avea un impact pozitiv și asupra salariilor. În fine, atât cetățenii, cât și agenții economici vor beneficia de un grad mai mare de transparență în procesul decizional și vor avea posibilitatea de a solicita informații din partea autorităților moldovenești despre orice subiect ce ține de implementarea Acordului.

Mitul 25: "Moldova trebuie să realizeze reforme ambițioase similar noilor state membre ale UE, dar nu are perspectiva calității de membru."

Fapt: UE și Moldova se vor implica în reforme cu scopul de a aduce Moldova și standardele de guvernanță mai aproape de cele ale UE. Dar aceasta nu constituie încă un proces de aderare, iar reformele, asupra cărora s-a convenit, nu au aceeași amploare și profunzime ca și cele legate de procesul de preaderare la UE. Reformele convenite sunt ajustate pentru Moldova și nu cuprind întreaga legislație a UE – doar părți selectate care sunt necesare pentru a depăși problemele legate de comerț. Acordul de Asociere "lasă calea deschisă pentru evoluții pozitive în relațiile dintre UE și Moldova".

Mitul 26: "Moldova trebuie să implementeze toate reformele într-o perioadă de timp mai restrânsă comparativ cu statele membre ale UE."

Fapt: Nu, nu trebuie. Este ireal să așteptăm ca aceasta să se întâmple și Acordul nu solicită acest lucru. Reformele trebuie planificate în timp, deoarece ele cuprind diferite aspecte ale vieții economice și perioadele de tranziție sunt cele mai bune instrumente pentru a le introduce treptat. UE aplică această abordare graduală atunci când statele membre urmează să adopte o nouă legislație. Moldova a decis independent de cât timp are nevoie pentru a finaliza procesul de ajustare, sector după sector.

Moldova a negociat câteva perioade de tranziție, care variază de la un domeniu la altul, în dependență de existența și conținutul legislației naționale și a evoluțiilor de pe piață inter alia.

Mitul 27: "Costurile reformei vor atinge [orice cifră], ceea ce depășește posibilitățile noastre."

Fapt: Nu există 'costuri' – există doar investiții în viitorul țării. Reieșind din aceasta, UE a oferit de-a lungul anilor o asistență financiară considerabilă Republicii Moldova pentru a o sprijini în procesul de reformare. Doar în 2013 aceasta a inclus 135 de milioane de euro sub formă de asistență (implementarea va începe în 2014) și este foarte probabil ca acest volum să rămână stabil sau să crească în următori ani.

Mitul 28: "Asistența UE nu este suficientă pentru a satisface nevoile de reformare."

Fapt: UE a oferit deja de câțiva ani asistență Republicii Moldova în procesul de reformare. În domeniul comerțului, asistența în procesul de reformare a fost lansată anterior inițierii negocierilor pe marginea Acordului de Asociere – începând cu semnarea Planului de Acțiuni privind Politica Europeană de Vecinătate UE-Moldova în februarie 2005. Prin intermediul Programului Comprehensiv de Dezvoltare Instituțională pentru perioada 2011-2013, s-a acordat asistență în valoare de 41 milioane de euro pentru reformele din domeniul comerțului. Aceste eforturi făceau parte dintr-un pachet de asistență mai extinsă pentru Moldova în cadrul Instrumentului European de Vecinătate și Parteneriat, al cărui valoare constituie 135 milioane de euro doar pentru anul 2013. Acesta prevede asistență financiară, instruiri și activități de consultanță pentru instituțiile centrale. Asistența bilaterală din partea statelor membre ale UE este oferită în conformitate cu și adițional eforturilor Comisiei Europene. În cadrul noului Instrument European de Vecinătate (2014-2020) s-a planificat continuarea acordării unei asistențe semnificative pentru implementarea DCFTA.

Mitul 29: "UE va fi singurul beneficiar adevărat al Acordului deoarece nu are nevoie de reforme costisitoare pentru a avea acces la piața moldovenească."

Fapt: UE va încheia Acordul de Asociere cu Moldova deoarece consideră că Moldova va obține avantaje majore de la aplicarea modelului european de pace durabilă, guvernanță politică, stabilitate și prosperitate economică. Deși este o țară mică din perspectiva economică, Moldova constituie un partener important pentru UE (UE reprezintă aproximativ o pătrime din comerțul mondial). Un studiu independent a sugerat că pentru UE, impactul general al Acordului – ținând cont de suprafața Moldovei și participarea ei modestă la comerțul total al UE cu restul lumii (0,1%) – va fi nesemnificativ. Dimpotrivă, Moldova va avea de câștigat aproape 142 de milioane de euro ca venit anual sau 5,4% din PIB-ul țării, dacă reformele vor fi finalizate. Prin urmare, beneficiile pe care le va avea Moldova de pe urma semnării Acordului depind și de realizarea reformelor.

Mitul 30: "Moldova se va confrunta cu sancțiuni și produsele sale vor fi interzise pe piața UE dacă nu va respecta termenele limită de realizare a reformelor."

Fapt: Implementarea reformelor și termenii limită conecși vor fi discutați în mod regulat în cadrul diferitor organisme instituționale ale DCFTA. De asemenea, eventualele probleme legate de respectarea termenelor vor fi discutate în cadrul acestor organisme, inclusiv soluțiile adecvate pentru remedierea situației. Totuși, se consideră că termenele au fost bine analizate de către Republica Moldova pe durata negocierilor și sunt percepute ca fezabile, ținându-se cont de diferitele constrângeri la nivel național.

Mitul 31: "UE trebuie să întreprindă măsuri ca să sprijine ÎMM-urile, deoarece întreprinderile mici vor fi cel mai mult afectate de procesul de reformare."
Fapt: UE a acordat o atenție sporită nevoilor ÎMM-urilor și agenților economici, în general, în procesul de formare a DCFTA, pentru a asigura asumarea acestor reforme și diminuarea impactului asupra întreprinderilor mici. Acest lucru a fost reflectat în proiectul de implementare care s-a axat pe competitivitatea ÎMM-urilor în țările Vecinătății Estice. Proiectul East Invest este destinat Organizațiilor de susținere a afacerilor și ÎMM-urilor care dispun de potențial pentru a stabili relații de cooperare și investiționale cu întreprinderi similare din UE. În curând, proiectul va intra în cea de-a doua fază. ÎMM-urile din Moldova sunt, de asemenea, sprijinite prin Facilitatea de Finanțare a ÎMM-urilor care oferă împrumuturi pentru ÎMM-urile care întâmpină dificultăți în accesarea fondurilor necesare pentru desfășurarea operațiunilor de la băncile comerciale.

Mitul 32: "DCFTA cu UE nu este mai avantajos pentru Moldova decât participarea în cadrul Uniunii Vamale."

Fapt: Fals din cauza a 2 motive majore. În primul rând, DCFTA reprezintă o zonă de comerț liber: ceea ce înseamnă că comerțul dintre UE și Moldova va deveni mai facil (prin eliminarea tarifelor și alinierea normelor și standardelor la cerințele europene). Spre deosebire de o Uniune Vamală, o zonă de comerț liber nu aliniază taxele de import și export ale partenerilor și nu îi obligă pe aceștia să adopte aceeași politică de comerț. Prin urmare, într-o zonă de comerț liber, Moldova și UE își vor păstra opțiunile lor suverane asupra politicilor acestora. Într-o uniune vamală, această suveranitate este transmisă unei instituții supranaționale care implementează acordul cu privire la uniunea vamală. Un membru al uniunii vamale nu va mai putea decide liber asupra relațiilor comerciale cu țările terțe.

Material pregătit de către Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și reflectă punctele de vedere ale autorilor.