Duminică, 31 August 2014 16:46

O grădină zoologică înaripată, cu fântâna arteziană a lui Bernardazzi și crocodili, în centrul Chișinăului

Ne-am cam obișnuit cu ideea că, în Moldova, nu prea există obiective turistice. De fapt, ele sunt împrăștiate la fiecare pas: doar să le acorzi puțină atenție și să le creionezi o legendă în spate. La fel cum se face în toate țările lumii.

vivar12Lângă Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, mai bine cunoscut sub denumirea veche de Muzeul studierii plaiului natal, se așterne o mică grădină botanică, de dimensiunile unei jumătăți a terenului de fotbal. Este și un vivariu aici – o încăpere destinată întreținerii păsărilor exotice și a reptilelor.
Momeala principală este, desigur, vivariul. Deoarece, pentru vizitatori, grădina botanică reprezintă doar niște iarbă și copaci. În timp ce păsările, crocodilii și șerpii din vivariu atrag în mod deosebit și copiii, și maturii.
Șeful departamentului de natură al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, candidat în științele biologice, Sergiu Pana, a organizat o mică excursie pentru reporterul MyBusiness.md.
vivar08În grădina botanică este adunată toată flora Moldovei – din toate zonele ei climatice. Pe „terenul climatic" sunt plantate soiurile caracteristice unor anumite regiuni ale țării. De exemplu, patru mici bazine în cascadă, acoperite cu lintițe – sunt cu puțin mai mari decât o cadă obișnuită. Dar în ele plutesc plantele acvatice ale iazurilor republicii – nuferi albi și galbeni, crini. Desigur, nu este omisă regiunea Codrilor, întregul parc fiind plantat cu copaci. „Am încercat să creștem și stejari, însă, pentru ei nu este favorabil mediul din oraș", - explică Sergiu Pana.
În grădina botanică se găsesc și exponate istorice – o fântână arteziană în miniatură și un foișor din lemn. Ambele exponate sunt opere ale lui Alexandru Bernardazzi. În fântână plutesc peștișori roșii-aurii, care, observându-ne, au înotat spre margine, sperând că poate le vom da puțină hrană. Copiii nu se desprind de la această ocupație până nu termină fie pachețelele aduse de acasă, fie cumpărate cu un leu la intrare.
vivar10În urmă cu câțiva ani, de vivariu a început să se ocupe Asociația iubitorilor de păsări. Nu existau resurse necesare pentru întreținerea păsărilor și a reptilelor și vivariul era pustiu. „Pur și simplu, ne plac păsările, - a explicat unul dintre inițiatorii ajutorului acordat vivariului, Evghenii Corcimari, - un om mare și binevoitor, cu o barbă stufoasă gri, semănând mai mult cu un căpitan scandinav, decât cu un iubitor al păsărilor.
Acum, când Asociația are grijă de vivariu, sala lui principală a început să se asemene cu un departament de păsări exotice din vreo grădină zoologică. Volierele pentru păsări se află și pe teritoriul parcului dendrologic – vara ele trăiesc în aer liber. „Doar odată cu răcirea timpului le mutăm în încăpere, adică aproximativ de pe la mijlocul lunii octombrie și până în primăvară", - spune Sergiu Pana.
vivar04Multe păsări, chiar și cele exotice – struții emu australiani; porumbeii romani, de mărimea unei găini; porumbeii albi ungurești, cu bucle frivole; colorații fazani asiatici locuiesc, deocamdată, în volierele exterioare. Lebedele, negre și albe și rațele – viețuiesc în iaz. Iar cele cărora le place căldura – trăiesc în încăperea vivariului.
Iubitorii de păsări nu au pierdut vremea în zadar: de la becurile aprinse, în sală este luminos și curat. „Dar cum altfel, - se miră Evghenii Corcimari, - de ce ne-am fi apucat să avem grijă de vivariu?". Deși sala nu este prea mare, are destule elemente exotice: porumbei ciufuliți, papagali colorați și vorbăreți, potârnichi timide. În mijlocul încăperii se află un mic bazin – în el plutesc peștișorii de aur. Pe fundul întunecat strălucesc o mulțime de monede – atâția sunt doritorii de a se reîntoarce aici.
vivar11La celălalt capăt al sălii se găsesc exponatele principale: reptilele. În prima regiune îngrădită se află crocodilii de Nil, el și ea. Crocodilii nu sunt prea mari, seamănă cu niște adolescenți. Mai au mult timp să crească până la dimensiunile giganților care locuiesc în apele bătrânului Nil. Au și un aspect somnoros, lenos. E o vedere înșelătoare,însă. Viteza de reacție a acestui „leneș" este fulgerătoare, nu veți reuși să strigați „mama". Căci nu poate fi altfel, crocodilul fiind un contemporan al dinozaurilor. Iar aceia au dispărut cu milioane de ani în urmă, în timp ce crocodilii se odihnesc aici, în vivariul călduros. „Ei sunt hrăniți cu precauție", - zice Sergiu Pana.
În altă cușcă doarme pitonul indian. Aici locuiesc doi astfel de șerpi sau, de fapt, patru – au apărut alți doi pui. Femela e albinos și, respectiv, puiul ei e tot albinos. Iar al doilea pui are un aspect fizic normal și locuiește în volierul de alături, cu tatăl său.
Pitonii s-au ghemuit, ca niște pisici de casă și dorm, digerând produsele respinse ale fabricilor locale de păsări.
vivar01Sergiu Pana a remarcat faptul că în India, pitonii tineri sunt ținuți în casele de locuit – ei sunt vânători perfecți de rozătoare. Desigur, atunci când cresc, pe la vârsta de doi ani – sunt eliberate în sălbăticie. Acțiune care se efectuează și pentru protecția stăpânilor, căci pitonul tot piton rămâne.
Vizitele la parcul dendrologic și la vivariu sunt cu taxă. Însă, biletele aduc puțini bani. Anual, muzeul este vizitat de către 60 mii de persoane, iar vivariul și parcul – de 15 mii. Un bilet de intrare în vivariu pentru adulți costă 20 de lei, pentru elevi – 10, iar pentru copii și persoanele cu handicap este gratuit. Dat fiind faptul că vizitatorii principali sunt copiii, anual sunt adunați în jur de 150-200 mii lei pe vivariu și parc. Această sumă reprezintă niște bănuți, care nu sunt destui nici pentru plata salariilor lucrătorilor. Iar venitul din vânzarea hranei de un leu pentru pești nici nu poate fi luat în considerare. În ajutor vin voluntarii – Asociația iubitorilor de păsări, ei au dezvoltat vivariul. Dat fiind faptul că, până la venirea lor, această mică grădină zoologică din centrul Chișinăului murea de foame și frig.
Și nu este prea greu să-ți dai seama că, niște investiții destul de mici în această încăpere confortabilă o pot face rentabilă și atrăgătoare atât pentru turiști, cât și pentru locuitorii Moldovei, chiar și la nivelul actual al prețurilor. Este foarte mic procentajul de locuitori ai capitalei care știu de existența acestuia.

Articol pregătit de MyBusiness.md

ODIMM logo
280 70
Яндекс.Метрика