Duminică, 16 August 2015 21:45

Combustibilul de aur, care se găsește sub picioarele noastre

Chd17Creându-și propria firmă, „Tehnogazmontaj” – proiectare, servicii de montare a sistemenlor de încălzire, în special pe bază de gaz natural, inginerul Ivan Ghenov nu se gândea la faptul că se va ocupa de montarea sistemelor de încălzire și a cazangeriilor bio și de producția de peleți. Mai mult, el era un oponent înverșunat al cazanelor pe combustibil din biomasă, considerându-le a fi ceva neserios și efemer, un fel de tribut modei ecologice. Ivan Ghenov a montat prima cazangerie bio în hospice-ul „Gloria”, dat fiind faptul nu avea cine să o facă. „Am hotărât să văd, - spune Ivan Ghenov, - poate are vreun sens?”. S-a dovedit că are. Exploatarea cazangeriilor pe bază de combustibil obținut din surse regenerabile este de două ori mai ieftină, decât a celor pe bază de gaz. Iar combustibilul destinat cazangeriilor bio nu trebuie să fie importat peste mii de kilometri de țevi de undeva din Siberia. El se află, literalmente, sub picioarele noastre – deșeurile Chd14agricole și cele ale industriei alimentare.

Ivan Ghenov nu doar și-a îndreptat atenția spre energia alternativă, dar a și creat în Ceadîr-Lunga primul cluster din republică – o asociație voluntară de producători de biocombustibil și a consumatorilor lui. Producătorul este firma lui Ivan Ghenov, iar printre consumatori, cei mai importanți sunt trei obiecte ale organizației de caritate „Gloria” – hospice, centru medical și adăpost. Precum și două școli în Ceadîr-Lunga și una în satul Baurci.

În mare parte, „Tehnogazmontaj” produce peleți din așchii de lemn. „Așchiile le obținem din crengile copacilor fructiferi, - explică Ivan Ghenov. – Am încheiat un contract cu proprietarii de grădini  - suprafața totală este de 1300 ha, în Cazaclia și Tomai. Dispunem de o instalație mobilă de prelucrare, de mărimea unei remorci. Cu ajutorul ei, prelucrăm pe loc Chd16crengile în așchii. Iar din așchii producem peleți”.

Dar combustibilul pentru cazangeriile din Ceadâr-Lunga constă din coji de la semințe (deșeurile prelucrării de floarea-soarelui). Ele nu sunt ambalate în brichete și din ele nu se produc peleți, deoarece ele deja reprezintă un combustibil în varianta finală. În oraș există doi furnizori de coji – uzina de extracție de ulei „Trans Oil Refinery” și „Transtest”. Totodată, primul furnizor produce și peleți, pe care le exportă în Polonia. A doua companie este un cunoscut producător al semințelor prăjite de floarea-soarelui, de arahide ș.a. Cu ajutorul lui Ivan Ghenov, „Transtest” a instalat propria cazangerie bio și acum va utiliza cojile pentru sistemul de încălzire. Reprezentantul întreprinderii i-a spus reporterului MyBusiness.md că, acum, întreprinderea procură lunar, în scopuri de producție,  gaz în valoare de 50 mii de lei. Iarna, încălzirea lunară Chd01ajunge la 25 mii de lei. „Instalând cazangeria bio, ei vor dispune de încălzire gratuită, - explică Ivan Ghenov, - dat fiind faptul că au destule coji, gratuite. Haideți să calculăm: sezonul de încălzire cu durata de cinci luni, a câte 25 mii lei lunar – economie anuală de 125 mii de lei”.

Și mai mult a economisit piscina interioară centrală a complexului sportiv „Rio” din Ceadîr-Lunga. După transferul cazangeriei pe biocombustibil, întreprinderea cheltuie, pentru menținerea temperaturii optime a apei din piscină – 500 de tone, pentru dușuri și încălzire, 50 mii de lei lunar. Înainte, piscina plătea lunar această sumă pentru gazul natural.

Chd10Membrul clusterului, liceul „Mașcov” din Ceadîr-Lunga, anul trecut a trecut de la încălzirea pe bază de gaze la cea pe cojile de semințe. Conform spuselor contabilului-șef al liceului, Nadejda Capanji, trecerea la biocombustibil a însemnat economisirea pe încălzire în valoare de 193 mii de lei, pe sezonul trecut. Conform documentelor, încălzirea pe bază de gaze în sezonul 2013-2014 a costat mai bine de 419 mii de lei. După trecerea pe coji, în iarna 2014-2015 cheltuielile pentru încălzire s-au redus la 210 mii de lei. Străduindu-se să economisească cât mai mult, Ivan Ghenov a început să foreze sonde pentru școli, pentru a le asigura cu ape arteziene. Liceul „Mașcov” a primit o astfel de sondă – orizontul acvifer de sub Ceadîr-Lunga nu este prea adânc – până la el sunt doar 10 metri. Până la apariția sondei, liceul plătea lunar „Apă-canal”-ului local 8-9 mii de lei. Acum, însă, maximumul de plată este de o mie de lei – pentru apa necesară preparării de mâncare în cantina din liceu. Pentru necesitățile tehnice este utilizată apa din sursele subterane.

Chd20În această vară, primăriile din Ceadîr-Lunga și din două sate învecinate, Tomai și Joltai, și-au manifestat intenția de a trece pe biocombustibil. „Primăria din Ceadîr-Lunga o vom încălzi cu coji de semințe, iar cea din sat – cu peleți, - explică Ivan Ghenov. – Este mai avantajos să fie o încălzire pe coji, dacă distanța dintre furnizor și consumator este mai mică de 20 de kilometri. Acest calcul rezultă din următoarele prețuri: ne sunt oferite coji la prețul de 400-450 de lei pentru o tonă. Livrarea în limitele orașului este de 200 lei pentru 3.5 – 4 tone – cu ajutorul unei remorci agricole speciale”.

În Moldova, anual, sunt 300 de zile însorite. Noul primal din Ceadîr-Lunga, Anatolii Topal, este și el un adept al bioenergiei. Din inițiativa lui, „Tehnogazmontaj” a instalat pe acoperișul uneia dintre grădinițele locale un colector pentru încălzirea apei. Împreună cu montarea, prețul acestuia este de 17 mii de lei. Renunțând la trei boilere electrice, fiecare având un consum de energie de 2 kilowați pe oră, grădinița economisește lunar 1.5-2 mii de lei. Primarul a decis instalarea de colectoare solare în alte șapte grădinițe din oraș, unde există și mai multe boilere – 6-7. O jumătate din prețul colectoarelor este suportat de primărie, restul – de sponsori.

Chd07Pentru producția de peleți se utilizează așchiile și tulpinile măcinate de floarea-soarelui. „Tehnogazmontaj” dispune de o clădire mică – împreună cu încăperile de depozitare are aproximativ 200 m2. Are 17 lucrători permanenți și 6-7 sezonieri. Utilajele germane permit producția de 300-350 kg de peleți pe oră. Într-un an, întreprinderea produce 50 de tone de peleți, cantitate suficientă pentru cererea actuală. „Am experimentat cu proporțiile de amestec privind indicii de putere calorică și umiditate, - spune Vladimir Chioroglo, inginerul-șef al „Tehnogazmontaj”. Cei mai calitativi peleți sunt cei din coji de semințe. Cei din așchii sunt de o calitate mai proastă”. ”Dar cel mai bun combustibil, - precizează Ivan Ghenov, - este cel din sâmburi de caise și piersici, puterea calorică este minunată, mai bună ca la cărbune. Însă sâmburii sunt mai greu de găsir. Actualmente, producătorii de sucuri și gemuri macină miezul fructelor împreună cu sâmburii”.

Acum, „Tehnogazmontaj” se pregătește pentru producția de brichete – așchii și rumeguș presate, cu greutatea de 5-6 kilograme. „Deocamdată, căutăm varianta optimă a amestecului”, - explică Chd15Ivan Ghenov.

Urmează încă o variantă a brichetelor – una neobișnuită. „Transtest” primește din Turcia rulouri de ambalaj din polietilenă, înfășurate pe un tub cu lungimea de aproximativ 30 de centimetri și diametrul de 15 cm. Tubul este făcut dintr-un carton trainic – nu poate fi utilizat, nici ars, deoarece pentru a îl aprinde trebuie să utilizezi benzină și, oricum, ard rău. În schimb, în cuptoarele bio aceste tuburi ard minunat – îndelungat, încet, emanând o căldură bună. „M-am gândit deja, - explică Ivan Ghenov, - vom umple aceste tuburi cu peleți, inițial vor arde tuburile, iar apoi peleții. Aceste brichete ard îndelungat și au o putere calorică foarte bună. Înțelegeți de ce este minunat biocombustibilul? Sunt deșeurile care se află sub picioarele noastre.

Acum vă dați seama de ce am renunțat la poziția de adversar al bioenergiei și am devenit adeptul ei cel mai activ?”.



Articol pregătit de MyBusiness.md

ODIMM logo
expo vin 2018
beauty2018